Pe aceeași temă
Înalta Curte este una dintre instituțiile care pot sesiza CCR în legătură cu acte normative aprobate de Parlament.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este judecătoarea Corina Alina Corbu.
Proiectul de reformă a pensiilor speciale, adoptat miercuri de Senat, aduce câteva modificări de fațadă ale acestei legi, astfel încât pensiile respective rămân neatinse vreme de câțiva ani și nici vârsta de pensionare nu va fi afectată o vreme.
În plus, au fost introduse anumite excepții de la cumulul pensiei cu salariul.
Marius Budăi, ministrul Muncii, declara că vârsta minimă de pensionare va fi generalizată la 65 de ani, dar magistrații apar în proiect cu 60 de ani. În plus, această prevedere va fi aplicată din 2035.
Astfel, până în 2025, inclusiv, magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani. Vârsta minimă de pensionare va crește treptat, până în 2035, când va ajunge la 60 de ani. În plus, vechimea minimă minimă în funcția de judecător, procuror urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
În ceea ce privește interdicația cumulului pensiei cu salariul la stat, USR a semnalat, printr-un mesaj al deputatei Oana Țoiu, că parlamentarii au introdus ”excepții” pentru angajații BNR, ANRE, ANCOM, Academia Română.
Între categoriile exceptate nu se regăsesc și magistrații.
Argumentele aduse de instanța supremă în sesizarea către Curtea Constituțională
ICCJ spune că sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime, în cazul ambelor legi.
Legea privind reforma pensiilor speciale - ICCJ, despre motivele de constituționalitate extrinsecă:
„Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice”.
Motive de neconstituționalitate intrinsecă:
„Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție”.
Legea care interzice cumulul pensie-slariu la stat - ICCJ contestă:
„Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept”.