Pe aceeași temă
“Cred că judecătorii CCR sunt înțelepți și vor da o perioadă de circa un an de zile pentru procurarea și punerea în funcțiune a aparaturii de supraveghere tehnică și o perioadă în care să fie valabile interceptările deja efectuate. Altfel, vor fi aruncate în aer toate dosarele care sunt astăzi în lucru sau în curs de judecare”, a spus Monica Macovei, sâmbătă, la B1 TV.
Ea se referă la mult așteptata motivare a deciziei CCCR prin care au fost declarate neconstituționale interceptările făcute de SRI în dosare penale.
“În acest moment, toate serverele de interceptare sunt la SRI, ele costă foarte mult, peste 1 miliard de euro, în plus, ai nevoie de interpreți pentru, de pildă, diferite dialecte arabe, nu doar pentru engleză sau franceză. Mai sunt activitățile de filaj sau de înregistrare ambientală, care sunt probe în procese sau în anchete”, a mai spus Macovei.
“Toate echipamentele trebuie cumpărate. Din aceste motive, nu se poate face o mutare peste noapte, a doua zi după motivarea deciziei Curții Constituționale.
Și știu asta și judecătorii Curții Constituționale și, de aceea, cred că au înțelepciunea să dea un termen de cel puțin un an de zile pentru a se cumpăra aceste servere și pentru angajarea și pregătirea personalului.
Acestea sunt probe nelipsite în lupta împotriva criminalității organizate și a corupției. Nu este vorba numai de DNA, ci și de DIICOT care anchetează traficul de droguri, de copii, de femei, traficul de arme, infracționalitatea cibernetică”, a mai declarat europarlamentarul.
Există mai multe variante de rezolvare, în opinia acesteia:
(1) o instituție independentă, care să asigure interceptările pentru toți procurorii și polițiștii din țară
(2) la parchete, cum este în Germania, dar trebuie concentrat într-un singur loc, pentru că va fi greu de dotat cu aparatură fiecare parchet în parte
(3) sistemul american, unde FBI – serviciul de informații interne – are în competență și criminalitatea federală și folosește mijloace de supraveghere tehnică.
“Dacă în cazul condamnaților definitiv situația este clară, adică nu se revine asupra deciziei și nu se pot face procese de revizuire, problema este pentru dosarele aflate acum în lucru sau care sunt în proces, fără o hotărâre definitivă.
De exemplu – dosarul Microsoft, dosarele lui Mădălin Voicu și Păun, dosarele lui Elena Udrea sau Alina Bica, cele cu președinții de consilii județene - toți care sunt astăzi în curs de cercetare sau în curs de judecare.
Dacă nu se dă un termen până la care să se procure această aparatură de supraveghere tehnică și o perioadă în care să fie valabile interceptările deja efectuate, atunci s-a terminat cu anchetele și cu aceste dosare – sunt aruncate în aer.
Este ceva de neimaginat și sunt convinsă că judecătorii CCR sunt înțelepți și vor da o perioadă de circa un an de zile – trebuie discutat cu Ministerul Justiției de cât timp este nevoie - pentru procurarea și punerea în funcțiune a aparaturii, găsirea interpreților etc.
Și, în perioada asta, tot ceea ce există ca probațiune să rămână valabil și să se facă în continuare așa, până la mutare”, a mai spus Monica Macovei.
Curtea Constitutionala: interceptarile facute de SRI la cererea procurorilor sunt neconstitutionale
CCR a declarat, în februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".
Motivarea deciziei trebuie să apară și numai atunci vom ști riscurile exacte care vor exista ca urmare a deciziei.
“Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.
De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.
Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT.
Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.
Decizia Curtii Constitutionale a fost pronunțată pe o excepție ridicată de inculpații dintr-un dosar de spălare de bani în care sunt implicați chinezi, iranieni și turci.
Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro, potrivit Gândul.
Pivniceru, judecătoare CCR: Decizia privind neconstituționalitatea interceptărilor nu se aplică retroactiv
In urma deciziei CCR, Mona Pivniceru, judecator al Curtii Constitutionale, a declarat pentru Q Magazine ca „așa cum este acum, formularea este foarte ambiguă și lasă loc la interpretări. Potrivit normelor europene, interceptările telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vieții lui intime și a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevăzut în mod clar și expres CARE este organul care poate face aceste interceptări, dacă acel organ are baza legală pentru acest fapt și care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislației actuale din România, organe de cercetare penală sunt numai Parchetele și cele ale Poliției. Serviciul Român de Informații nu are prin legea sa de funcționare abilități pentru a fi organ de urmărire penală”, a spus Pivniceru, potrivit sursei citate.
Ea a adăugat că legea nu se va aplica retroactiv, urmând a fi valabilă doar pentru dosarele care vor fi constituite de acum înainte.
Decizie CCR care nu va permite revizuirea condamnărilor din dosare cu interceptări ale SRI
Curtea Constituțională a declarat joi neconstituțională prevederea care permitea revizuirea unei condamnări în virtutea unei decizii de neconstituționalitate survenită ulterior condamnării.
Acest lucru face imposibilă folosirea de către condamnații din dosare instrumentate de DNA, de exemplu, a deciziei CCR de acum o lună care spunea că SRI nu poate face interceptări în dosare penale. Mulți dintre condamnații din procesele DNA pregăteau astfel de cereri de revizuire, fără să mai aștepte motivarea Curții Constituționale.
Vă prezentăm integral Comunicatul Curții:
"În ziua de 3 martie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională. Curtea a reținut că în ceea ce privește cauzele soluționate până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanță a Guvernului și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita, de vreme ce cauzele au fost definitiv și irevocabil soluționate. Curtea a reținut că din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumția de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare, Curtea a constatat că incidența deciziei de admitere pronunţată de instanța de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive.
Curtea a constatat însă că, în reglementarea cazului de revizuire examinat, reglementat de art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, deși intenția legiuitorului a fost de a da eficiență controlului de constituționalitate, posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curții este necesar a fi circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În speță, Curtea a constatat că motivul substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional.
