Pe aceeași temă
În urmă cu aproape un an, sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor guvernamentale de relaxare a luptei împotriva corupţie, scrie The New York Times.
Publicaţia scrie pe larg despre legile justiţiei adoptate recent de Parlamentul român şi notează că preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să retrimită legislativului aceste legi.
De asemenea, conform News.ro, The New York Times aminteşte şi despre modificările la Codurile penale, dar şi despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea.
În Europa de Est, valorile liberale au fost ameninţate în 2017, guvernele din ţări precum Ungaria, Polonia şi România adoptând măsuri menite să împiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticorupţie, libertatea presei şi statul de drept, scrie The New York Times.
În România, protestatarii şi politicienii se pregătesc pentru o perioadă tensionată în ianuarie, la aproape un an după ce sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor guvernamentale de relaxare a sancţiunilor pentru corupţie.
La 20 decembrie, Senatul României a adoptat o legislaţie despre care criticii spun că va slăbi independenţa sistemului judiciar. Camera inferioară a ţării aprobase anterior modificările. Ei aşteaptă acum promulgarea legilor de către preşedintele Klaus Iohannis, care a criticat îndelung eforturile de a slăbi lupta împotriva corupţiei. Iohannis are 20 de zile să semneze măsurile sau să-şi exercite dreptul de veto şi să le trimită înapoi în Parlament.
"Dacă cineva îşi imaginează că nu vor avea consecinţe, înseamnă că au căzut pur şi simplu de pe lună", a declarat el reporterilor, în 20 decembrie, notează publicaţia.
Măsurile ar limita independenţa magistraţilor şi ar institui o unitate specială care să investigheze potenţialele infracţiuni comise de aceştia. Magistraţii au organizat proteste tăcute în faţa instanţelor din întreaga ţară pentru a se opune măsurilor.
De asemenea, parlamentarii din partidul de guvernământ au lansat în 26 decembrie un proiect de lege care propune modificări ale Codului penal al României şi care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile în serviciu în care daunele financiare sunt mai mici de 200.000 de euro (aproximativ 240.000 de dolari).
Joi, iniţiatorul proiectului de lege a anunţat că retrage propunerea, dar a spus că unele dintre dispoziţiile sale ar putea fi încă adoptate ca amendamente la codul penal.
Măsurile, dacă ar fi adoptate, ar slăbi semnificativ lupta împotriva corupţiei.
Un efort similar a fost făcut la începutul acestui an pentru a stopa eforturile anticorupţie şi a determinat numeroşi români să demonstreze pe străzi. Aceste proteste - cele mai mari din ţară într-un sfert de secol - au atras uneori mai mult de o jumătate de milion de persoane şi au durat mai mult de două săptămâni, forţând Guvernul să-şi retragă actul normativ.
Analiştii spun că momentul în care se fac aceste modificări propuse Codului penal nu reprezintă o coincidenţă.
"Protestele au avut un impact, dar acum este iarnă, iar protestatarii sunt mai puţini", a declarat Cristian Pîrvulescu, decanul departamentului de ştiinţe politice la Universitatea Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică din Bucureşti. "Politicienii înţeleg că acesta este momentul pentru a impune aceste schimbări".
Miercuri, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu reprezentanţi ai grupurilor societăţii civile implicate în proteste. Totuşi, s-a făcut prea puţin, mai notează The New York Times.
"Nu ne-am aşteptat prea mult de la această întâlnire, după 10 luni de proteste aproape permanente şi cu ei încă îndemnând la schimbări în lege", a declarat Mihai Politeanu, unul dintre fondatorii Iniţiativei România, organizaţie neguvernamentală a societăţii civile, care a fost la întâlnire.
Politeanu consideră că ceea ce se întâmplă în România este mai degrabă o încercare de a subordona puterea judecătorească şi de a urma drumul Ungariei şi Poloniei. Ambele ţări au adoptat în ultimii ani politici care slăbesc controalele asupra puterii politice.
"În ianuarie, vom chema oamenii să iasă din nou pe stradă, până când aceste schimbări în legi se vor opri definitiv", a adăugat el.
România, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, s-a luptat mult timp cu corupţia, iar în ultimii ani a făcut progrese în acest sens. În luna noiembrie, procurorii anticorupţie au pus sechestru pe bunuri personale în valoare de peste 30 de milioane de dolari aparţinând lui Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat şi preşedinte al Camerei Deputaţilor din Parlament.
Dragnea, care deja are o sentinţă cu suspendare de doi ani pentru fraudă electorală, este investigat pentru utilizarea necorespunzătoare a banilor publici, inclusiv a fondurilor de la Uniunea Europeană.
Publicaţia mai scrie că aliaţii străini ai României, inclusiv Statele Unite, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la cele mai recente măsuri. Şapte ambasade ale Uniunii Europene la Bucureşti au emis o declaraţie comună pe 21 decembrie, atrăgând atenţia celor implicaţi în schimbările judiciare să "evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei".
Preşedintele Iohannis poate trimite legile înapoi în Parlamentul numai o singură dată. După ce măsura îi este returnată, completată cu orice schimbare, este obligat să o semneze, scrie NYT.
"Parlamentul este puternic din acest punct de vedere: ai o lege, preşedintele o poate refuza şi apoi trebuie să o semneze, indiferent de ce", a declarat Radu Delicote, strateg al grupului de consultanţă politică Smartlink Communications.
Delicote crede, la fel ca alţii, că Iohannis va retrimite legea în Parlament, stabilind etapa pentru o nouă dezbatere şi apoi eventuala trecere a unei anumite forme. Ce formă ia în cele din urmă ar putea depinde de presiunea exterioară.
"Trebuie să aşteptăm şi să vedem ce se va întâmpla în ianuarie - care va fi decizia lui Iohannis, care vor fi ultimele cuvinte ale ambasadelor şi cum va arăta presiunea publică", a spus Delicote. "Ianuarie va fi un puternic câmp de luptă politic".
