Tezele cu subiect unic: o reforma inconstienta

18 februarie 2008: o scoala din Bucuresti. Semestrul al II-lea abia a inceput si urmatoarele teze cu subiect unic sunt inca departe. Elevii clasei a VIII-a D asculta mai degraba plictisiti cum Vitoria si Gheorghita se pregatesc sa plece in cautarea lui Nechifor Lipan. Desi scoala a fost renovata recent, sala lor e deprimanta. Perdelele sunt impodobite cu flori de hartie creponata, uitate probabil de la o serbare. Peretii sunt plini de inscriptii, multe indescifrabile si cateva ireproductibile. Intr-o banca se vede o jumatate de corn si o cutie de lapte, urmele "ospatului" finantat de guvern. In banca a doua, un elev blond, cu o freza fistichie, priveste plictisit. Nu scrie. Se trezeste doar cand profesoara incepe sa vorbeasca despre Miorita si oaia nazdravana, cand ii zambeste complice unei colege. O eleva de la o clasa vecina intra si cere un burete. "N-avem!", raspund in cor copiii. Profesoara ii da fetei buretele verde de la tabla, iar elevii isi justifica diferit egoismul. "Am crezut ca vrea creta", sustin unii, in timp ce altii, mai sinceri, marturisesc ca "Nici ei nu da, doamna!".

Suna clopotelul. Numai metaforic, pentru ca doar daca cunosti bine programul poti sti cand e pauza.

Mandru de media lui de 8, Catalin, colegul de banca al blondului, imi spune ca tezele cu subiect unic au fost foarte usoare, iar ca subiectele i s-au parut facute "de mantuiala". In timp ce-mi admira insigna cu un personaj de desene animate japoneze, imi marturiseste ca se bucura de introducerea tezelor cu subiect unic pentru ca materia de examen este doar dintr-un singur semestru. Nu priveste prea optimist insa urmatoarele teze pentru ca: "Abia a inceput semestrul si mi s-a luat de scoala. Profesorii predau, apoi ne asculta, noi nu pricepem. E mereu la fel. Parca nu predau pentru noi". Catalin viseaza sa devina "consilier la un cabinet psihologic".

Aflu ca baiatul blond din banca a doua, Vali, este cel care a luat una dintre cele mai mari note din scoala la tezele cu subiect unic. Care e secretul lui? "Am tocit toate cartile", raspunde apatic. Il intreb cu neincredere care este personajul lui preferat din literatura romana, iar raspunsul nu mai este apatic, ci chiar mandru: Eminescu. Nici poezia lui Arghezi, care le-a dat batai de cap multor elevi la teze nu a fost o problema pentru el. Cu toate astea, se revolta, la fel ca si colegii lui, cand il intreb care era motivul central al poeziei. Intr-adevar, a trecut ceva timp de la examen, asa ca indulcesc intrebarea: cine este autorul poeziei? Surprinzator, aflu ca Sadoveanu. Vali vrea sa devina "patron".

Datorita cerceilor mari si piercing-ului din nas, Andreea e greu de ratat. Si ea are o medie de aproape 8 la teze, dar colegii ei imi spun ca la clasa are aproape numai 5. Suparata, fata incepe sa se certe cu un baiat cu o sapca pusa invers. "Cand inveti tu, ca toata ziua ai la status «DND-Ma uit la film!?»", "Nici nu mai am ID-ul ala", "Ti-am dat ignore." Utilizatorii de Internet au un fel propriu de a se certa. Andreea devine mult mai serioasa cand neaga vehement ca la ei in scoala s-ar fi putut copia. Dupa cum spune ea, n-a auzit de cazuri de elevi care au luat note mari prin mijloace necinstite decat de la televizor. Cu toate acestea, recunoaste ca nu se astepta sa fie asa note mari. Imi explica insa ca subiectele au fost usoare, iar la romana, unde subiectele au fost mai grele, au avut norocul sa aiba o profesoara foarte buna. Cand o intreb de cartea preferata, fata se fastaceste. Dupa ironiile colegilor ("Carte, Andreea, nu revista!", "Inima de tigan nu e carte"), recunoaste ca nu a citit niciuna. Materia preferata a Andreei este desenul si vrea sa se faca model.

Pauza este pe sfarsite. Marius, baiatul cu sapca, insista sa i se ia interviu. Cineva mi-l prezinta ca pe "un baiat super inteligent care nu vine la scoala si care ia note mari". La tezele unice a reusit o medie de aproape 7. De ce nu vine la scoala? "Pentru ca nu-mi place sa stau la ore, sunt chiulangiu." "Inrait", completeaza Vali. Intrebat de examen, raspunde senin: "Pentru mine a fost usor. Pentru ca am copiat." Clopotelul suna la fel de metaforic si, la vederea profesorului, copiii se indreapta spre bancile lor. "Cum o sa fie semestrul urmator la teze?", il intreb repede pe Marius. "Mai greu." "O sa mai copiezi?" "Da!"

Scurt istoric

Controversatele teze cu subiect unic, cea mai importanta inovatie din ultimii ani din invatamantul preuniversitar, au starnit reactii vehemente din partea profesorilor si parintilor, care se tem ca ierarhiile nu vor fi echitabile.

Tezele cu subiect unic urmeaza unui lung sir de schimbari din sistemul de admitere in liceu.

Daca pana in 1999 absolventii ciclului gimnazial care doreau sa urmeze cursurile unui anumit liceu trebuiau sa sustina examenul organizat de respectiva scoala, in 1999 s-a renuntat la aceasta metoda si a aparut asa-numitul "examen national de capacitate". Astfel, copiii dadeau cate un examen de doua ore la limba si literatura romana, eventual limba si literatura materna, matematica si, la alegere, istoria romanilor sau geografia Romaniei. Initial, "capacitatea" reprezenta singurul criteriu de admitere la liceu, pentru ca apoi ponderea sa fie redusa la 75%, la media de admitere contribuind si media generala din clasele V-VIII. Odata cu examenul de capacitate, a fost introdusa si repartizarea computerizata. Elevii, cu ajutorul parintilor, completau o fisa cu liceele pe care ar dori sa le urmeze si, in functie de media obtinuta si de optiuni, erau repartizati de calculator. Cei care nu obtineau nota 5 la fiecare materie, nota minima necesara promovarii, erau repartizati la scoli de arte si meserii (SAM).

Din 2004, examenul de capacitate a fost inlocuit cu "testele nationale". Principala diferenta consta in faptul ca media de la examen conta doar in proportie de 50%, astfel incat crestea importanta mediei generale din gimnaziu.

 Initiativa organizarii tezelor cu subiect unic i-a apartinut fostului ministru al Educatiei Mihail Hardau, iar primii care le-au experimentat au fost elevii claselor a VII-a din anul scolar trecut. Atunci au avut insa statutul unui proiect pilot, iar tezele, al caror timp de efectuare era de 50 de minute, nu au avut decat importanta unei simple lucrari semestriale de clasa.

Succesorul lui Hardau, Cristian Adomnitei, a preluat ideea. De anul acesta, pe langa media anilor V-VIII, 50% din media de admitere la liceu va fi formata din notele obtinute de elevi la tezele unice din clasele a VII-a si a VIII-a, iar repartizarea va fi realizata tot cu ajutorul calculatorului.

Ce se intampla?

Intr-un interviu acordat revistei 22 in septembrie anul trecut, ministrul Adomnitei declara ca a aderat la acest sistem pentru a inlocui "principiul evaluarii punctuale, adica un examen pentru patru ani, cu principiul evaluarii continue, in care nu-l stresezi pe copil". Daca pana acum testarea nationala evalua cunostintele dobandite de-a lungul celor patru ani de gimnaziu, acum materia se restrange la un singur semestru. Elevii de clasa a VII-a sustin teze la limba romana, matematica si, eventual, limba materna, iar cei de clasa a VIII-a vor da in plus teza si la geografia Romaniei sau istoria romanilor. Subiectele sunt stabilite in cadrul Centrului National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar, iar lucrarile sunt corectate de cate doi profesori, de la alte scoli decat cele de unde provin tezele. Lucrarile, care de anul acesta dureaza doua ore, conteaza atat pentru media de admitere, cat si pentru media semestriala la materia respectiva. Media obtinuta in fiecare dintre cele doua semestre va conta in proportie de 50% pentru formarea mediei anuale.

Daca, pentru calcularea mediei la clasa, nota se rotunjeste (9,55 devine 10; 9,45 devine 9), pentru calcularea mediei de admitere se pastreaza zecimalele. La cinci zile dupa afisarea notelor, profesorii de clasa au obligatia ca, impreuna cu elevii, sa analizeze lucrarile si rezultatele.

Daca anul trecut pe Internet au fost publicate cele 100 de variante posibile pentru testarea nationala, anul acesta elevii si profesorii au putut consulta pe site-ul Ministerului Educatiei doar cate un model de teza pentru fiecare disciplina. De asemenea, au aparut si culegeri care propun spre rezolvare elevilor modele de subiecte, cu caracter orientativ.

La prima sesiune a tezelor din acest an scolar, date in luna noiembrie, rezultatele partiale (de dinaintea contestatiilor) arata procente de promovabilitate foarte bune: 81,73% la limba romana, 94,91% la limba materna, 85,74% la matematica, 92,43 % la geografia Romaniei si 92,18% la istoria romanilor.

Elevii care nu au reusit sa promoveze capacitatea sau testele nationale in anii precedenti au putut participa la o sesiune speciala a Testelor Nationale, desfasurata la inceputul lunii februarie.

Partea intunecata a tezelor

Printre criticile aduse acestei metode se numara faptul ca, spre deosebire de celelalte sisteme de examinare, elevii sunt supravegheati de profesori din scoala lor. Aceasta ar putea incuraja lipsa de corectitudine si obtinerea de rezultate inselatoare. Majoritatea utilizatorilor forumului de pe site-ul Ministerului Educatiei (www.edu.ro) sunt nemultumiti si se plang de notele mari, pe care le considera nemeritate, obtinute de unii dintre colegii lor: "Ce e asta, frate, bataie de joc? Iau 5 in teza si la clasa am avut numai 7 si 6 si corigentul ia 10? In halul asta nu s-a copiat nici la teza facuta in clasa. Si dupa aia cine intra la liceele bune? Repetentii si taranii, normal... Un coleg de-al meu de nota 10 la matematica a luat 7,55 si ala care are acum in catalog doi de 3 a luat nota 9 in teza. Asta e teza? Mai bine spus, lucrare in colectiv...", scrie Theone4ever92.

Altii, in schimb, apreciaza "ajutorul" din timpul tezelor: "Ganditi-va ca sunteti la teza, nu stii un exercitiu mai dificil si ai posibilitatea sa copiezi de la colegul care l-a facut datorita supraveghetorului care te lasa sa te inspiri. Sunt sigur ca dupa aia o sa-i multumesti in gand profesorului care te-a lasat. Si poate ca fara exercitiul ala luai o nota nedorita", spune ErOare.SpawN.

Presedinta Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti (FNAP), Mihaela Guna, vorbeste despre cum ii poate afecta pe elevi aceasta complicitate a profesorilor: "Copiii sunt supusi la niste socuri psihice deosebite. Ei stiu ca in alta parte alti copii fura, iar ei trebuie sa concureze pe acelasi numar de locuri. Pe de alta parte, copiii pornesc cu aceasta premisa in viata. Ii invatam sa fure. Si, daca nu fura, au de suferit. Si atunci mai bine sa fur, ca sa am de castigat, pentru ca oricum altul va fura".

De asemenea, un alt aspect controversat este ca, practic, elevii cu note mai mari de 9,50 nu pot depune contestatie. Conform metodologiei, pentru ca nota sa fie modificata dupa contestatie, diferenta trebuie sa fie de cel putin 50 de sutimi. In anii trecuti, situatia era reglementata de o precizare conform careia, in cazul contestatiilor elevilor cu note peste 9,50, nota finala era cea rezultata in urma reexaminarii.

O alta problema pe care o semnaleaza Mihaela Guna este stresul la care sunt supusi copiii: "stresul copiiilor este destul de mare, in loc de un test de capacitate, acum dau patru teste in clasa a VII-a si sase in clasa a VIII-a. Intr-adevar, miza este mai mica, dar stresul este de fiecare data mult mai mare, mai ales daca n-au reusit sa obtina o nota foarte buna la primele teste. Deci, stresul copiilor este imens si se incepe si de la o varsta mai frageda". Mihaela Guna atrage atentia si asupra problemelor legate de mentinerea caracterului secret al lucrarilor: "notele se intorc la copii si apoi merg la contestatie, nu stiu cand se mai secretizeaza aceste teze, pentru ca orice se poate intampla".

Presedinta FNAP considera ca cea mai buna solutie pentru admiterea in invatamantul liceal ar fi ca fiecare liceu sa organizeze examen: "Vorbim de descentralizare, sa lasam liceele sa organizeze asa cum considera necesar forma de admitere la cursurile sale".

De aceeasi parere este si Ofelia S., profesoara de limba si literatura romana la Scoala Nr. 127 "Republica Peru" din Bucuresti, care insa nuanteaza: "E o chestiune de prioritati: daca dorim calitate, aceasta se poate obtine printr-un sistem sigur de admitere organizat de licee/colegii in colaborare cu universitati/institutii de cercetare, daca dorim generalizarea invatamantului liceal, repartizarea computerizata a candidatilor poate fi utila si functionala". De asemenea, Ofelia S. mai subliniaza si alte puncte slabe ale noului sistem: "din cauza gradului scazut de dificultate (la clasa a VII-a, in special) au fost favorizati elevii mediocri. Astfel, ierarhiile anterior stabilite nu mai sunt valabile. Apoi, in unele cazuri, evaluarea s-a facut superficial. Si, nu in ultimul rand, o alta problema este distanta prea mare dintre primele rezultate si rezolvarea contesatiilor. Personal, cred ca rolul esential in asigurarea unui invatamant de calitate il are pregatirea continua a personalului didactic". Cu toate acestea, ea declara ca i-au placut controversatele subiecte de limba si literatura romana: "Nu au pus accentul pe «toceala», ci pe siguranta dobandita de elevi in rezolvarea unor sarcini de lucru ce implica cunostinte de baza in domeniul specialitatii (partea I) si pe creativitate (partea a II-a)".

Limba noastra-i o comoara

Odata cu introducerea tezelor cu subiect unic, s-a schimbat si structura lucrarilor. La limba romana, spre exemplu, s-a renuntat la partea care, la testele nationale si la capacitate, cerea redactarea unei scrisori sau cereri si era punctata cu 10 sau chiar 18 puncte (2007). De asemenea, din moment ce teza testeaza doar cunostintele acumulate de-a lungul unui semestru, din subiectul pentru semestrul I au fost eliminate cerintele de morfologie si sintaxa, care anul trecut valorau 24 de puncte.

Elevii au avut ca text suport poezia Nici nu-i pasa de Tudor Arghezi:

"Te-ai oprit intr-un cais,/ Pasare, cin’ te-a trimis?//Te-ai mutat din dud in dud./ Canta, hai, sa te aud.// Pasarile fermecate/Nu au har sa cante toate?// Cioc vioi si ochi zglobii,/ Spune-mi tu, de unde vii?//Asa pasare baltata/N-am vazut-o niciodata.//Si atata catifea,/ Scrisa numai pentru ea.//Intre pomii din gradina/Esti acasa, dar streina//Si sa te ghicesc nu poci./ Ma apropii, tu te joci.//Nu stii, pasare frumoasa,/Cum te cheama? Nici nu-ti pasa."

La exercitiul trei, care cere stabilirea unor sinonime pentru cateva cuvinte din text, baremul propune pentru cuvantul "fermecate" si sinonimul... "fermecata".

Deruta a creat si urmatorul exercitiu, care cerea elevilor sa precizeze un inteles pentru acelasi "fermecate". Baremul sugera ca raspuns: "ca din basme, maiastra etc., exprimand admiratia poetului-observator fata de pasarea din gradina",
insa multi s-au plans de dificultatea sesizarii diferentei dintre cele doua cerinte: "Ce inseamna a preciza un inteles? E sinonim cu a explica? (...) Ori copilul meu nu stie sa citeasca o cerinta, ori limba romana nu e cunoscuta nici de mine, nici de cine formuleaza subiecte", scrie un parinte pe forumul de pe site-ul Ministerului Educatiei.

Un alt subiect care i-a pus in incurcatura pe elevi a fost cel care le cerea sa mentioneze tipul de rima utilizat in poezie. Problema a fost data de faptul ca unele manuale explica notiunile de versificatie numai pe catrene (strofe de patru versuri), si nu distihuri (strofe de doua versuri). Astfel, desi rima poeziei Nici nu-i pasa este imperecheata (versul 1 rimeaza cu versul 2 si versul 3 cu versul 4), foarte multi elevi au considerat-o monorima (aceeasi rima la toate versurile), luand in considerare fiecare distih in parte, si nu cate doua, cum ar fi fost corect. Pe acelasi forum un elev se plange: "Am stat si m-am gandit zece minute ce sa pun, rima imperecheata sau monorima. Dar pentru a fi pereche rima, textul trebuia sa fie tip structura catrenica din cate stiam eu. Iar el era format din strofe de cate doua versuri, deci nu inteleg unde este rima imperecheata. Acum ce facem, luam doua strofe ca sa facem o rima? Si de aceea am mers pe monorima". Alt forumist e si mai suparat: "Am gresit la rima ca prostu’, am pus imperecheata si toata clasa spunea monorima si m-am uitat mai atent si mi s-a parut ca e monorima deoarece strofele nu aveau patru strofe, ci doua. Si mai mult m-a influentat o colega foarte desteapta, care la matematica si la istorie a luat 10 fix, m-a intrebat ce am pus, am spus imperecheata si mi-a zis: uita-te mai bine cum sunt strofele. Si ea a scris tot monorima si a luat doar 8,95, era foare dezamagita".

Partea a doua le cere elevilor sa scrie o compunere de 15-20 de randuri in care sa-si exprime opinia fata de semnificatiile sau mesajul poeziei. Insa, desi textul pare banal, el are substraturi mult mai profunde, de un nivel mult peste clasa a VIII-a. "In primul rand ca nu poti sa scoti in 5 secunde un comentariu perfect, mai ales la Arghezi. Prin pasare se referea la creatia divina de dincolo de om, la natura. Ma rog, am batut putin campii despre uimirea acestuia privind pasarea si despre toate intrebarile fara raspuns. (...) Iar timpul a trecut extrem de repede", isi varsa necazul un alt utilizator al aceluiasi forum, pentru ca altul sa conchida: "Aia era chestie de scriitor!".

Cerinta partii a treia suna asa: "Imagineaza-ti ca, intr-o vizita la muzeu, te-a impresionat un tablou al pictorului Vlad Margineanu, intitulat Noapte de decembrie. Scrie o compunere in care sa evidentiezi trasaturile peisajului pe care le-ai remarcat in aceasta opera de arta". Si acest subiect a starnit critici, multi profesori si parinti sustinand ca un asemenea subiect, care ar trebui sa fie accesibil tuturor, i-ar dezavantaja pe elevii din mediul rural, care au sanse mici de a vizita un muzeu de arta.

Pe forumul profesorilor (www.edu.ro), o profesoara povestea: "Am avut surpriza ca intr-o teza un copil sa-mi spuna ca a fost la un muzeu de unde voia sa cumpere un tablou si... culmea... in finalul compunerii, chiar a reusit sa cumpere tabloul si s-a bucurat de el... acasa. (...) Erau lucrari ale unor copii de la tara! Bietii de ei... cred ca ar fi cumparat de la muzeu si niste cartofi daca aveau banuti".

La sfarsitul lunii ianuarie, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a trimis o scrisoare metodica in atentia profesorilor de limba romana. Semnatarii, inspectorii de specialitate Eliza Ioana Trusca, Tatiana Costache si Daria Stoicescu, au semnalat aspectele negative descoperite in urma analizei rezultatelor activitatii profesorilor in perioada tezelor unice. Acestea ar fi:

- numeroase cazuri de diferente intre evaluarea initiala si cea de la contestatii;

- cazuri de nerespectare stricta a baremului de notare si acordarea unor punctaje intermediare;

- cazuri de neglijente la centralizarea punctajului de evaluare;

- cazuri de necunoastere a Metodologiei MEdCT cu privire la organizarea si desfasurarea tezelor cu subiect unic;

- cazuri de profesori care nu au procedat la o discutie obiectiva cu elevii lor cu privire la rezultatele obtinute, situatie care a generat un numar mare de contestatii nejustificate.

Ce spun elevii

Discutiile despre tezele cu subiect unic sunt incinse pe forumul elevilor de pe www.edu.ro. SteffA scrie: "A fost hotie curata. Toata lumea a copiat si toti prostii au luat note mari. Teza de azi de la romana a fost bataie de joc. Hotii!". Exista si elevi care sunt multumiti. Astfel, Suminiky scrie: "Tezele cu subiect unic sunt mult mai avantajoase mai ales pentru elevii mediocri. Usurinta subiectelor iti da posibilitatea sa iei nota mai mare, chiar daca la respectiva materie nu esti chiar la nivelul respectivei note. Este adevarat ca multi elevi buni au luat note deplorabile si multi elevi... mai putin buni... au luat note extraordinar de mari, dar cu notele acelea mari se vor duce, in nestiinta lor, la un liceu de elita unde nu se vor putea mentine la acelasi nivel cu ceilalti si vor cadea la fel de repede cum au ajuns acolo".