Societatea civila propune partidelor un pact pentru statul de drept

Raportul Comisiei Europene din 23 iulie 2008 critica lipsa de vointa politica in domeniul anticoruptiei la nivelul parlamentului din Romania, manifestata prin re­fu­zul parlamentului de a permite investigatiile in cazurile cu fosti ministri, si incercarile parlamentului de a adopta mo­dificari ale Codului de Procedura Penala, care ar im­­­piedica orice investigatii penale semnificative. De ase­me­nea, este criticata Inalta Curte de Casatie si Justi­tie pentru decizii inconsecvente si refuzul de a judeca ca­zu­rile de coruptie politica, iar unele instante de judecata sunt criticate pentru lipsa unor pedepse descurajante in ca­zurile de coruptie unde exista condamnari. Raportul re­comanda expres sprijin pentru Directia Nationala Anti­co­ruptie, singurul organism anticoruptie care da dovada de eficienta, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Ca­satie si Justitie si Agentia Nationala de Integritate care, dupa operationalizare, trebuie sustinuta logistic si pro­tejata de interferente politice.

Pe acest temei, societatea civila cere partidelor po­li­ti­ce din Romania sa se angajeze, in vederea viitoarelor ale­geri, la semnarea unui Pact pentru statul de drept. Indiferent de ideologia partidelor, statul de drept este fun­da­mentul natural al ordinii politice europene, iar un par­tid care, fatis sau ascuns, are ca program subminarea statului de drept este un partid nedemocratic. Societatea civila asociata in mai multe aliante anticoruptie, consti­tui­te din ONG-uri, asociatii profesionale si sindicale, con­si­de­ra de datoria sa sa lupte contra fortelor politice care au un asemenea program nedemocratic, pentru a aduce la cunostinta votantilor care este programul real al clasei po­litice din Romania, dincolo de promisiunile electorale.

Pactul pentru statul de drept este fondat pe ur­ma­­­toa­rele doua principii:

1. Romania, prin intrarea in Uniunea Europeana, a ac­ceptat anumite reguli comune ale spatiului legal eu­ro­pean, si nu mai exista recurs contra acestora prin apelul la "suveranitatea proprie" sau la "originalitatea" siste­mu­lui juridic romanesc. Am facut unele promisiuni pentru a fi acceptati in Europa, iar toate partidele parlamentare, care au aprobat Tratatul de Aderare, au fost de acord. A sosit momentul sa respectam aceste promisiuni. Reco­man­darile din Raportul Comisiei Europene au carac­ter obligatoriu si, pe baza lor, formulam acest pact.

2. Stabilitatea sistemului judiciar si independenta sa fata de interferenta politica sunt cheia crearii unui sistem au­tonom si responsabil. Ca atare, partidele politice tre­buie sa renunte la ideea ca pot sa influenteze decizia de revocare sau numire a unor persoane cheie din sistemul ju­diciar. Propunerea apartine ministrului Justitiei, indi­fe­rent de opinia partidului care il sustine, avizul apartine CSM, iar decizia presedintelui tarii, procedura acceptata si sustinuta de Comisia Europeana. Continuitatea, mai ales a procurorilor care cerceteaza politicieni, este sin­gu­ra care poate transmite semnalul ca se pot face anchete de mare coruptie, fara ca aceia care le fac sa fie imediat des­tituiti sau amenintati ca isi pierd locurile la interventia celor pe care ii ancheteaza si a prietenilor lor politici. Nu exista nici motive de oportunitate pentru modificarea pro­ce­durii actuale de numire a procurorului general, a procu­ro­rului-sef al DNA si a adjunctilor acestora, procedura ac­tuala fiind sustinuta si de Comisia Europeana.

In virtutea acestor doua principii, propunem partidelor po­litice si premierului Calin Popescu Tariceanu sa sem­ne­ze urmatorul angajament electoral in patru puncte:

1. Ca nu vor propune, intreprinde, initia ori aproba, ina­­inte sau dupa alegeri, conform recomandarii Raportului Comisiei Europene, nicio schimbare institutionala, de statut juridic sau de personal la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie sau a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Un asemenea an­ga­jament constituie un semnal decisiv pentru con­ti­nua­rea luptei anticoruptie din Romania. Considerand me­ri­te­le conducerii actuale a DNA recunoscute de Comisia Eu­ropeana, in primul rand, trebuie mentinuta conti­nui­ta­tea procurorilor care au avut curajul de a ancheta si tri­mi­te in judecata politicieni si oameni de afaceri de varf.

2. Ca nu vor intreprinde sau aproba prin vot, inainte sau dupa alegeri, nicio schimbare a personalului de con­du­cere a Agentiei Nationale de Integritate, ca vor apro­ba sau cere premierului sa aprobe finalmente bugetul ANI, respins de doua ori in ciuda unei fundamentari clare, pentru a permite acestei Agentii sa devina complet ope­rationala, conform recomandarilor Comisiei Euro­pene.

3. Ca vor adopta noul Cod Penal si vor redacta si adop­ta noul Cod de Procedura Penala pe baza legisla­tiei europene eficiente si dupa dezbateri publice reale, cu scopul ca justitia penala sa functioneze eficient, rapid si echitabil, si ca vor renunta la modificarile propuse de par­lament la Codul de Procedura Penala care au fost cri­ticate de Comisia Europeana si care ar face impo­si­bi­le anchetele penale, inclusiv cele in curs. De asemenea, ca vor adopta amendamentele la Codul Civil si Codul de Procedura Civila, pentru a face din justitia civila din Ro­mania una europeana, rapida si eficienta.

4. Ca vor considera justitia ca fiind de un interes stra­tegic pentru statul roman si vor prevedea masuri, in­clusiv prin programele de guvernare, pentru finantarea co­respunzatoare atat a functionarii corecte a acesteia, cat si a actiunilor necesare pentru reformarea si transfor­ma­rea ei definitiva.

Acest mesaj a fost trimis sefilor tuturor partidelor po­li­ti­ce din Romania, guvernului, precum si Comisiei Euro­pe­ne si presei internationale. Societatea civila va tine opinia publica la curent cu progresul semnarii de catre partidele politice a Pactului pentru statul de drept si va reaminti votantilor in campania electorala pozitiile parti­de­lor fata de acest document.

Initiativa pentru o Justitie Curata formata din: Freedom House România,  Societatea Academica din România, Asociatia Societatea pentru Justitie, Alianta Civica, Asociatia 21 Decembrie, Blocul National al Revolutionarilor, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, Grupul pentru Dialog Social, Sindicatul National al Lucratorilor din Penitenciare si Societatea Timisoara, la care au aderat: Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Reforma Universitara, Asociatia Profesionala pentru Educatie si Cercetare, Fundatia "Gheorghe Ursu", Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii, Centrul Euroregional pentru Democratie.