Octavian Manea

Volumul semnat de Mirel Bănică reuneşte texte şi studii publicate pe parcursul mai multor ani în revista 22, Dilema, Dilema Veche şi Tabor.

Criza iraniană este departe de a fi rezolvată, însă un lucru este cert: Teheranul a făcut un pas înapoi şi este din nou dispus să negocieze.

Revista The Newyorker a publicat la sfârşitul anului trecut un top 10 al celor mai îndrăgiţi scriitori de către Václav Havel şi care ar putea trece cu uşurinţă drept bibliografia obligatorie pentru înţelegerea totalitarismului comunist. Toate sunt semnate de oameni care au cunoscut „viaţa în adevăr“ trăind în plin totalitarism.

În apele tot mai tulburi ale Golfului Persic, între America şi Iran, este în derulare o bătălie pentru supremaţie.

Condus de Gábor Vona, un tânăr profesor de istorie de 34 de ani, Jobbik recuperează masiv din imaginarul extremei drepte interbelice (inclusiv simbolismul amiralului Miklós Horthy).

Va declanşa moartea dictatorului nord-coreean Kim Jong Il o criză de succesiune într-un stat nuclear? Va reuşi noul Kim (Jong Un) să-şi impună controlul asupra regimului, continuând dinastia politică a tatălui său? Kim Jong Il a devenit lider suprem în 1994, după moartea lui Kim Ir Sen, tatăl său şi fondatorul Coreei de Nord. A fost comandant suprem al Armatei Populare Coreene, preşedinte al Comisiei Naţionale de Apărare şi secretar general al Partidului Muncitoresc Coreean.

„Politica implică întotdeauna şi puţin teatru“, credea preşedintele disident. Acum, la lăsarea cortinei, în aplauzele lumii, să rememorăm câteva dintre credinţele sale, dar să nu uităm „personajul“ Vaclav Havel... din spectacolul vieţii sale.

China devine din ce în ce mai importantă pentru Europa. Nu de puţine ori, în timpul crizei datoriilor suverane, s-a vorbit despre Beijing ca fiind un investitor natural în obligaţiunile guvernamentale emise de statele europene. Sau chiar de sursă principală de recapitalizare a băncilor europene.

De cum gestionează liderii europeni propria criză depinde al doilea mandat al lui Obama.

Recent, pe celălalt mal al Atlanticului, a fost publicată o biografie mult aşteptată. Este vorba de povestea vieţii unuia dintre cei mai importanţi gânditori ai Războiului Rece, George Kennan.

Chiar în seara în care Anne Applebaum îşi lansa cartea sa despre Gulag la Bucureşti, la Berlin, soţul ei, ministrul de Externe al Poloniei, ţinea un discurs istoric.

„Războiul“ este prea important pentru a fi lăsat pe mâna „tehnocraţilor“.

În „apele“ tulburi ale Orientului Mijlociu, între Israel şi Teheran, este în derulare un subtil „exerciţiu de comunicare“.

Modelul „Lloyd’s of London“ (un mecanism de reasigurare a firmelor de asigurare) ar putea să ofere reţeta restructurării alianţei transatlantice.

Replicile globale ale mişcării Occupy Wall Street (OWS) rezonează mai puţin cu Piaţa Tahrir şi mai mult cu „indignaţii“ anilor ΄60.

Săptămâna trecută a stat sub semnul aniversării a 75 de ani de când s-a născut Václav Havel. Dramaturg, disident, preşedinte, Havel rămâne o personalitate simbol al schimbărilor politice din noiembrie 1989.