Octavian Manea

Analizate intr-un context regional mai larg, recentele declaratii ale Ambasadorului Rusiei in Romania semnaleaza ca obstacolele resetarii sunt mai degraba la Moscova. Intr-un interviu acordat canalului B1Tv la sfarsitul saptamanii trecute, Oleg Malginov, Ambasadorul Rusiei la Bucuresti explica motivele pentru care intre cele doua state exista o relatie mai degraba „racoroasa”: "poporul roman si autoritatile din Romania au facut alegerea in favoarea drumului integrarii europene si euroatlantice, miscare ce a presupus anumite eforturi interne pentru a parcurge acest drum destul de complicat, precum si cateva sacrificii de ordin intern, dar si crearea si implementarea unor legi noi care au devenit norme. In cadrul acestui proces, Romania s-a sprijinit in mare parte de tarile occidentale, de SUA si a ramas in afara prioritatilor politicii externe ale Federatiei Ruse”.

Ca și în cazul Kosovo sau al Libiei, o eventuală implicare internațională în Siria ar avea o miză politică simbolică aflată dincolo de rațiuni umanitare pure.

Iter in silvis conține 10 eseuri scrise inițial de Ioan Petru Cu­lianu în trei limbi diferite (ita­liană, franceză și germană). Elementul comun al studiilor reunite în volum –apărute în diverse publicații între anii 1975 și 1980 – este fe­no­me­nologia cu multiple fațete a gnozei.

Deși Planul Annan nu a dat rezultate, iar Consiliul de Securitate rămâne profund scindat, se speră că, în acest al 12-lea ceas, masacrul de la Houla va forța comunitatea internațională să acționeze decisiv în dosarul sirian.

Cristian Ghinea și Laura Ște­fan au publicat anul trecut, sub egida Centrului Român pen­tru Politici Europene (CRPE), un volum ce oferă o perspectivă comparată asu­pra reformei derulate în do­meniul justiției în statele si­tuate în Sudul și Estul Eu­ro­pei. Studiul conturează pro­vocările și dificultățile pe ca­re le-au întâmpinat reformele forțate preponderent din ex­terior, la presiunea Bruxe­lles­ului, și prea puțin dorite din interior.

Deși marcate de multiple stereotipuri, relațiile dintre România și Ucraina pot fi îmbunătațite printr-o cooperare mai amplă în proiecte comune de natură economică, dar și prin transferul experienței românești a tranziției și a lecțiilor învățate în privința reformelor din justitiție, în transparentizarea instituțiilor și consolidarea societății civile. În cele din urmă, este un interes românesc major ca în vecinătatea estică să existe o Ucraină cu adevărat europeană. Iată una dintre concluziile Forumului Civic România-Ucraina organizat săptămâna trecută de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) la București.