Octavian Manea

Funeraliile fostului premier Shinzo Abe, asasinat la 8 iulie 2022, au fost pentru mulți un prilej de a pune în context moștenirea sa. Un lucru este cert: Abe a rebranduit Japonia.

Imaginea de acum este aceea a unui Beijing dominat de „sindromul puterii care a ajuns la apogeu”. În viziunea analiștilor, este combinația care face China și mai letală.

Pentru mulți tineri români, intrarea în Uniunea Europeană a însemnat accesul la o lume în care s-au deschis „o mulțime de uși și o mulțime de posibilități de a construi lucruri.”

La Madrid se așteaptă ca NATO să intre într-o etapă de reconstrucție pentru a-și reface o parte din musculatura defensivă pe care o dezvoltase în primul Război Rece.

„Este… rece ca o reptilă. Este rușinat de ceea ce i s-a întâmplat țării sale și e decis să-i restaureze măreția”, a scris Albright după prima întâlnire a unui oficial american cu Putin.

Mobilizarea lumii libere împotriva Rusiei a fost uimitoare. Solidaritatea a depășit granițele euro‑atlantice, reunind economii puternice din Asia – Japonia, Australia, Coreea de Sud, Taiwan.

Ultimele luni au arătat o efervescență a interacțiunilor între diplomația occidentală și cea rusă, care amintește de cele mai intense momente ale Războiului Rece.

Toți se uită la resursele enorme pe care China le investește în fiecare an în forțele militare. Este deja cel mai mare buget militar din Asia și al doilea din lume, după cel al Statelor Unite.

Taiwanul devine centrul gravitațional al stabilității în Indo-Pacific. Iar piesele puzzle-ului regional par să se așeze tot mai ferm în această direcție.

Interviu cu Akio Takahara, profesor de politică contemporană chineză la Universitatea din Tokyo, realizat de Octavian Manea și Laurențiu Mihu.

Consilier de securitate națională (Reagan), șef al statului major integrat (Bush senior), secretar de stat (Bush jr.), Powell a ocupat câteva dintre cele mai importante poziții ale statului american.

În contrast cu perspectiva imperiului în declin terminal sunt cei care văd în America post-Vietnam și rețeta revenirii.

Retragerea Statelor Unite din Afganistan și, prin extensie, a NATO survine cu puține luni înainte de cea de-a 20-a comemorare a atacurilor de la 11 septembrie. Simbolic, este finalul unui ciclu.

Capacitatea de a livra a fost laitmotivul euroturneului întreprins de Joe Biden. Este tema care a dominat summitul G7, dar în același timp rezumă și agenda transformării NATO pentru următorul deceniu.

Este sugestiv faptul că, în prima sa vizită internațională, Biden tinde spre ralierea lumii occidentale: merge la Londra și Bruxelles, pentru summiturile G7, UE și NATO. Urmează confruntarea cu Putin.

Interviu cu jurnalistul Cătălin Gomboș care tocmai a lansat volumul de însemnări din Irak și Afhanistan - „Piano Man în Casa Războiului”, apărut la Editura Corint.

Interviu cu expertul japonez Tsuneo Watanabe, senior fellow la Sasakawa Peace Foundation. Este specializat în dinamica alianței dintre Japonia și Statele Unite și securitatea spațiului Indo-Pacific.

Ultimele săptămâni au expus o adevărată ofensivă diplomatică a administrației Biden în zona Indo-Pacific. Miza? Crearea unui front comun de contrabalansare a Beijingului.

Estul Europei este mai aproape de logica strategică a SUA, în timp ce Franța pare ancorată într-un imaginar care are mai multă legătură cu lumea post 9/11 decât cu cea de după anexarea Crimeei.

Interviu cu Tom Gallagher, autorul volumului „Salazar. The Dictator Who Refused to Die”, publicat anul trecut la Editura Christopher Hurst.

Ce transmit cele mai recente nominalizări făcute de Joe Biden?