De același autor
La data de 1 noiembrie 2010 a fost lansat oficial la Geneva, Elveţia, ISO 26000, unul dintre cele mai elaborate standarde internaţionale de responsabilitate socială. Dezvoltat de către Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO), standardul este conceput pentru a putea fi aplicat atât de către firme, de la corporaţii multinaţionale şi companii de stat până la întreprinderi mici şi mijlocii, cât şi de către organizaţii neguvernamentale, sindicate şi instituţii guvernamentale.
În 2004, ISO, unul dintre cele mai mari organisme internaţionale de standardizare, reunind 163 de organizaţii naţionale şi având un portofoliu de 18.400 de standarde ce acoperă toate dimensiunile dezvoltării sustenabile, iniţia procesul de elaborare a viitorului ISO 26000. În martie 2005, în Salvador, Brazilia, se desfăşura prima întâlnire a grupului de lucru. Era prima manifestare publică a unuia dintre cele mai îndelungate şi elaborate procese de dezvoltare a unui standard internaţional: o muncă ce avea să dureze aproape şapte ani, implicând zeci de organizaţii, sute de experţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai unor instituţii guvernamentale, asociaţii ale consumatorilor, organizaţii neguvernamentale şi sindicate din zeci de ţări din întreaga lume.
La cea de-a doua reuniune a grupului de lucru, desfăşurată în septembrie 2005 la Bangkok, Thailanda, se formulau principiile ce aveau să definească viitorul standard ISO de responsabilitate socială: respectarea standardelor internaţionale; conformitatea cu legea; recunoaşterea de către organizaţii a drepturilor tuturor grupurilor cointeresate, de la investitori până la consumatori, angajaţi, comunităţi; definirea responsabilităţilor şi asumarea răspunderii pentru deciziile şi acţiunile organizaţiilor; transparenţă; dezvoltare sustenabilă; comportament moral; evitarea activităţilor generatoare de riscuri; întâietatea drepturilor fundamentale ale omului şi respectarea diversităţii. Două memorandumuri semnate între ISO şi Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO), respectiv organizaţia Acordului Global al Naţiunilor Unite (UNGC) aveau să asigure compatibilitatea dintre principiile ISO 26000 şi standardele recunoscute la nivel global în domeniile drepturilor omului, drepturilor angajaţilor şi ale consumatorilor, protecţiei mediului, bunei guvernări şi relaţiilor cu comunitatea.
Ghidul ISO de responsabilitate socială îşi propune, astfel, să ofere organizaţiilor, indiferent de obiectivele şi dimensiunea lor, un set de instrumente clare şi practice necesare pentru: a-şi defini o politică de responsabilitate socială; a integra în activităţile lor şi a promova principiile de responsabilitate socială; a-şi identifica grupurile cointeresate şi a le implica în acele decizii care le pot afecta; a-şi raporta performanţa socială şi a se dezvolta sustenabil. În felul acesta, standardul ISO 26000 încurajează organizaţiile ca în deciziile şi activităţile lor să se raporteze nu doar la obligaţiile legale, ci la toate acele responsabilităţi sociale şi faţă de mediu general acceptate astăzi.
Conform Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, „responsabilitatea socială este responsabilitatea pe care o are o organizaţie cu privire la impactul pe care deciziile şi activităţile ei îl generează asupra societăţii şi mediului“. Responsabilitatea de acest tip se manifestă printr-un „comportament transparent şi moral care trebuie: să fie în acord cu obiectivele de dezvoltare sustenabilă şi bunăstare a societăţii; să ia în considerare aşteptările grupurilor cointeresate; să nu încalce legile şi normele internaţionale în vigoare; să fie cultivat în întreaga organizaţie“.
Ca orice standard de responsabilitate socială, ISO 26000 este un ghid de acţiune voluntar, bazat pe un set de valori ce pot fi considerate universal acceptate, putând fi, deci, aplicate în administrarea oricărui tip de organizaţie atât din ţările dezvoltate, cât şi din economiile emergente. În ceea ce priveşte companiile, un astfel de ghid de responsabilitate socială este necesar, deoarece „dezvoltarea sustenabilă nu implică doar a oferi produse şi servicii care să satisfacă nevoile consumatorilor, ci şi a acţiona fără a genera riscuri asupra mediului şi operând într-o manieră responsabilă faţă de societate. Clienţii, consumatorii, guvernele, asociaţiile şi publicul larg presează companiile să acţioneze în felul acesta“.
Totodată, consideră reprezentanţii ISO, „liderii progresişti recunosc că succesul durabil al organizaţiilor pe care le conduc trebuie construit prin practici credibile, abţinându-se de la acţiuni de tipul gestiunii frauduloase ori exploatării angajaţilor“. //
