Pe aceeași temă
Parlamentul de la Chişinău a eşuat luni, 7 decembrie, pentru a doua oară, în încercarea de a alege preşedintele. Urmează în 2010 noi alegeri parlamentare anticipate.
Alegătorii din Republica Moldova s-au înghesuit la 6 decembrie să voteze în număr mare cu Traian Băsescu, cel care înaintea turului I al alegerilor a promulgat modificarea şi completarea (OU nr. 36/2009) Legii cetăţeniei române (nr. 21/1991), act normativ care le facilitează obţinerea pentru rudele şi prietenii lor a mult râvnitului paşaport românesc cu care pot călători liberi prin lume. Până să le vină paşapoartele de la Bucureşti, moldovenii de peste Prut îşi amintesc cu nostalgie de vechea patrie sovietică, a cărei destrămare o regretă nu mai puţin de 48,6%, după cum constată ultimul Barometru de Opinie Publică recent difuzat. Aproape 44% ar vota la referendum pentru revenirea Moldovei la URSS, în vreme ce mai puţin de 30% ar fi împotrivă.
Un referendum în Moldova nu este cu totul exclus, însă nu unul pentru revenirea la URSS, ci unul pentru modificarea Constituţiei. Propunerea îi aparţine preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, şi este o posibilă soluţie pentru a scoate ţara din blocajul politic în care se găseşte din luna aprilie, aruncată acolo de o Constituţie debilă.
După o violentă campanie electorală, presărată cu abuzuri şi brutalităţi ale administraţiei comuniste de la Chişinău împotriva opoziţiei, faţă de care atât ambasadele străine, cât şi organizaţiile internaţionale, de la UE la OSCE, au închis ochii, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a câştigat alegerile parlamentare de la 5 aprilie la scor. A doua zi, 6 aprilie, au început protestele studenţeşti din Chişinău, care au degenerat în evenimentele tragice din 7 aprilie, când au fost incendiate clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. Doar moartea unor tineri, mărturiile zguduitoare ale altora bătuţi cu bestialitate de poliţie au întors frunţile încruntate de griji ale mai marilor lumii spre însângerata capitală de la graniţa de răsărit a UE. Vladimir Voronin parcă s-a jenat să câştige 61 de mandate de deputat, exact cât avea nevoie pentru alegerea preşedintelui, şi s-a mulţumit cu doar 60 de mandate, chiar dacă iniţial Comisia Electorală Centrală anunţase 61. Această slăbiciune i-a fost fatală liderului comunist.
După evenimentele nici până azi elucidate de la 7 aprilie, clasa politică s-a polarizat, iar societatea s-a divizat. Voronin a declarat că nu va negocia cu liderii opoziţiei, ci direct cu deputaţii aleşi în Parlament. Din acel moment, s-a vorbit de „votul de aur“ care să asigure alegerea noului preşedinte. Numai că votul n-a venit. De altfel, în mod greu de explicat, PCRM n-a vrut să negocieze, parcă forţând organizarea de alegeri anticipate. S-a spus chiar că PCRM doreşte un nou scrutin, în speranţa obţinerii celor 61 de mandate necesare alegerii preşedintelui. În Parlament, candidatura premierului Zinaida Greceanîi la fotoliul de preşedinte a strâns doar 60 de voturi, prima dată la 20 mai. Si a doua oară, tot 60 de voturi. Drept urmare, la 15 iunie, Voronin a dizolvat Parlamentul, fixând data alegerilor anticipate la 29 iulie.
Cele două tentative de a alege preşedintele s-au lovit de boicotul opoziţiei, deputaţii Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal şi cei ai Alianţei Moldova Noastră părăsind sala. Nu era pentru prima dată când alegerea preşedintelui era astfel boicotată de către opoziţie.
Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, preşedintele este ales direct de electorat. Amendamentele constituţionale din 5 iulie 2000 au modificat procedura, şeful statului urmând a fi ales de Parlament prin votul a 61 de deputaţi din cei 101. Această prevedere obligă la căutarea unui consens între putere şi opoziţie, întrucât este foarte dificil ca o formaţiune politică să obţină 3/5 din mandate pentru a-l alege de una singură pe şeful statului. Prima tentativă de a alege preşedintele, în decembrie 2000, a condus la blocaj politic, dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate câştigate atunci de comunişti. La 4 aprilie 2001, boicotarea procedurii alegerii preşedintelui de către cei 11 deputaţi ai Partidului Popular Creştin Democrat a eşuat, de vreme ce PCRM deţinea 3/5 din mandate.
La următoarele alegeri, de la 4 aprilie 2005, intervenţia liderilor „portocalii“, Băsescu, Iuşcenko şi Saakaşvili, a favorizat consensul pentru realegerea lui Voronin pentru al doilea mandat. Atunci, cei 23 de deputaţi ai AMN au boicotat şedinţa, fără să reuşească să blocheze însă alegerea. Astfel, procedura blocării prin boicotarea şedinţei devenise deja o tradiţie la Chişinău. Ar fi fost chiar straniu să nu se recurgă la ea şi în 2009.
Rezultatele alegerilor anticipate de la 29 iulie nu au condus la o limpezire a scenei politice de la Chişinău. PCRM decontează evenimentele de la 7 aprilie şi defecţiunea Marian Lupu, fost preşedinte al Parlamentului, care dezertează şi se alătură Partidului Democrat, condus de Dumitru Diacov, de la 60 de mandate rămânând doar cu 48, în vreme ce formaţiunile considerate de dreapta, PLD condus de Vlad Filat obţine 18 mandate, PL al lui Ghimpu – 15, AMN – 7, iar PD intră în Parlament cu 13 deputaţi, după ce, la 5 aprilie, se situase sub pragul de 5%. Forţele de opoziţie obţin o majoritate fragilă de 53 de mandate, insuficientă pentru alegerea preşedintelui.
La 8 august, la puţine zile după alegeri, PLD, PL, PD şi AMN au anunţat formarea coaliţiei de guvernare Alianţa pentru Integrare Europeană. Preluarea puterii la Chişinău se oprea la uşa Preşedinţiei. Coaliţia mai avea nevoie de încă 8 voturi pentru a-şi urca favoritul în fotoliul de preşedinte. Candidatura lui Marian Lupu, proaspăt uns preşedinte al PD, la funcţia supremă în stat, a părut soluţia ideală. AIE miza pe capacitatea lui Lupu de a obţine cele 8 voturi necesare de la PCRM. Lupu era figura de compromis asupra căreia se opriseră şi cancelariile străine, atât din Vest, cât şi din Est. Nu e niciun secret, sunt lucruri vehiculate prin redacţiile de la Chişinău şi printre diplomaţii străini acreditaţi acolo, că Lupu era considerat varianta optimă pentru un transfer de putere cât mai puţin agitat şi că ambasadele, mai ales cele occidentale, au încercat să-i convingă şi pe comunişti să-şi dea concursul la un astfel de deznodământ. Acest scenariu, însă, a fost respins de Voronin încă de la început.
La 21 august, forţele politice care constituiseră AIE l-au invitat pe liderul PCRM să participe la un dialog. Voronin a convocat Plenara Comitetului Central la 22 august şi a fixat linia politică a PCRM. Potrivit documentelor adoptate, PCRM este învingătorul indiscutabil al alegerilor, de la această realitate pornind toate negocierile. Comuniştii, după ce constată „eşecul“ AIE, insistă pentru un dialog separat cu formaţiunile parlamentare, în vederea creării unei coaliţii de centru-stânga. Chiar dacă nu e menţionat, din document rezultă că PD era avut în vedere pentru formarea majorităţii de centru-stânga. Avantajul coaliţiei PCRM-PD era evident. Cei 48 de comunişti şi cei 13 pedişti erau suficienţi pentru alegerea preşedintelui, ceea ce ar fi scos Republica Moldova din criza politică prelungită în care se afla. Lupu şi-ar fi văzut visul cu ochii şi ar fi devenit şef al statului, iar Voronin ar fi ocupat funcţia de preşedinte al Parlamentului. Pentru PCRM era vitală dizlocarea PD din alianţa cu partidele de dreapta. Scindarea AIE era tactica fixată de Plenara CC al PCRM pentru a-şi asigura victoria strategică, adică rămânerea la guvernare, alături de PD, în calitate de cea mai influentă forţă politică.
Indiscutabil, este meritul lui Marian Lupu şi al PD că au rezistat tentaţiei. Este un comportament inedit pentru scena politică de la Chişinău. Lupu şi-a achitat în avans obligaţiile faţă de partenerii din AIE, votându-l preşedintele Parlamentului şi pe primul ministru, în speranţa unui deocamdată nesigur mandat de preşedinte. Însă electoratul apreciază acest tip de comportament, Lupu conducând la capitolul încredere în toate sondajele de opinie realizate în ultimele luni, iar partidul său, în cazul unor anticipate, făcând un salt spectaculos, de la 13 la 24 de mandate, devenind astfel cea mai importantă forţă politică a coaliţiei.
Prima tentativă de alegere a preşedintelui, de la 10 noiembrie, s-a soldat cu boicotarea şedinţei Parlamentului de către comunişti. Disponibilitatea pentru dialog şi compromis a AIE a fost reconfirmată prin cele 12 propuneri, prezentate PCRM la 26 noiembrie. Impactul acestei oferte a fost nul. Întâlnirile lui Voronin cu Filat şi Lupu n-au deblocat situaţia. AIE n-a reuşit să convingă, deşi mai toţi observatorii spun că PCRM are doar de pierdut de pe urma anticipatelor. Poate că şi inabilitatea unor lideri AIE care şantajau de-a dreptul PCRM a contribuit la strângerea comuniştilor în jurul lui Voronin şi la blocarea alegerii preşedintelui cu riscul unui eşec la anticipate.
Potrivit Constituţiei, doar o dată pe an se pot organiza anticipate, aşa că dizolvarea Parlamentului se va produce la vară, iar alegerile vor avea loc, cel mai probabil, în toamna 2010. Dacă nu cumva, până atunci, procedura de modificare a Constituţiei, iniţiată de preşedintele Parlamentului, va duce la schimbarea modului de alegere a preşedintelui, adică trecerea de la 3/5 la majoritate simplă. //
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/07/Bolojan.jpeg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/07/sondaj-inscop-parlamentare-iulie-2025.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2017/03/ilie-bolojan.jpg)
Comentarii 16
lorry - 12-21-2009
De la Nistru pin la Tisa tot rominu plinsumi-sa.Din pacate fratii nostri de peste Prut duc o lupta apriga cu bolsevicii ,occidentul icearca cu timiditate sa le intinda o mina de ajutor.Drumul este lung dar sigur,mai devreme sau mai tirziu Moldova de peste prut va veni la patria mama.Am fost alaturi de ei de cind ma stiu si am suferit alaturi de ei.Basescu a fost singurul presedinte care a facut ceva pentru moldovenii nostri de peste prut.Tov Ilici Iliescu, nu a miscat un pai poate cinva o sa se duca dracului poate in Siberia sau poate mai este loc linga Lenin.Tov iliescu ,DE la Nistru pin la Don, davai ceas davai palton.Terry
RăspundeSarsaila - 12-21-2009
Valeu!! Domnule Gosu, ati vazut ce provocare v-a adresat domnul "rizoaicad.arges" ? Ce ziceti ? merita un raspuns? Sau e destul ca intreb eu? Imi pare rau ca si eu, adica prost numitul Sarsaila, si rizoaica cu pricina , va scoatem din amorteala . Ce sa-i faci: asa e viata , asa e internetul. Nu eu l-am inventat. Poate dom rizoaica.
Răspunderizoaicad.arges - 12-21-2009
Articolele dlui Gosu sunt intotdeauna la inaltimea asteptarilor cititorilor, pentru ca sunt bine documentate si scrise cu echilibru! Spre deosebire de domnia sa, foarte multi postaci vadesc o gandire haotica! Comentatorul “eu ciuntu” observa ca Rep. Moldova pare mai aproape de Vladivostok decat de Bucuresti, iar “Moldoveanu” emite urmatoarea aberatie: “Noroc cu Basescu ca poate scapa Romania de bolsevicii din PSD”. Privitor la ceea ce citesc in presa, doua lucruri as dori sa imi aduca anul 2010: 1. Fiecare roman intreg la minte sa inteleaga si sa accepte (oricat i-ar fi de greu), ca niciodata nu va fi posibila unirea DURABILA a Basarabiei cu Romania, impotriva vointei Rusiei! 2. As dori sa scapam de papagalii anticomunisti, care de 20 de ani se “hranesc” cu clisee prefabricate lipsite de orice continut! Este de dorit ca dupa 20 de ani, orice papagal anticomunist sa-si justifice afirmatiile infamante la adresa comunismului, fara a mai fi suficienta simpla lor rostire! Si mai important este faptul ca orice papagal anticommunist sa reuseasca sa faca distinctia dintre fostele regimuri totalitare, si modul communist de organizare sociala, care se afla in opozitie cu capitalismul! Modul de organizare sociala communist a fost in “copilaria si adolescenta” sa totalitar, dar dupa depasirea acestora, la maturitatea sa, poate fi absolut democrat, si asta cu atat mai mult cu cat dreptatea si echitatea,sociale, pe care le promoveaza, vizeaza majoritatea covarsitoare a membrilor societatii!!!
Răspundeandreea - 12-16-2009
de ce nu da 22 mai multe art pe pol ext ca doar aveti pretentia ca sunteti o publicatie mai mult stiintifica...actualitatea romaneasca o stie toata lumea, revista 22 are nevoie de sange tanar si pe subiecte de nisa, cum sunt cele pe pol ext
RăspundeMoldoveanu - 12-16-2009
In timp ce la Chisinau curgeau gloantele in tinerii romani, tovarasul Geoana cersea sprijin electoral la Moscova. Si astazi bolsevicul Ponta are tupeul sa conteste rezultatele votului de la Chisinau...Nu intelege el saracul cum de moldovenii voteaza asa...Ce-i drept, e o lectie dura de liberate pe care a dat-o Basarabia Romaniei la aceste alegeri. Noroc cu Basescu ca poate scapa Romania de bolsevicii din PSD.
RăspundeGheorghe Radu - 12-16-2009
Domnule Gosu, Se pare ca prinsi cu febra alegerilor noastre am uitat de problemele reale ale romanilor de peste Prut, lasati in afara Europei. Mi-as dori ca anul viitor sa citesc mai multe articole realiste si informate precum cele scrise de dvs. despre Moldova. Mi-as dori ca politicienii sa construiasca chiar un "proiect Moldova" in locul "proiectului Johanis". Astept sa ne tineti la curent, numar de numar, cu soarta fratilor de peste Prut. Sunteti singura revista de unde ma pot pune la curent cu situatia reala, fara un limbaj patriotard dar lipsit de continut. Tineti-o tot asa!
RăspundeMircea Iordache - 12-16-2009
Chiar asteptam de la revista 22 sa urmareasca mai in detaliu si mai atent evenimentele din Republica Moldova. 22 ar trebui sa fie revista care are expertiza pe acest subiec, nu? asteptam mai multe articole ca acesta, domnule Gosu!
Răspundeeu.ciuntu - 12-16-2009
Cind citesti in presa romaneasca despre RM -adica despre Basarabia!!!!! ( si asta daca gasesti macar ceva) se creaza impresia ca acest "tarim" este mai aproape de Vladivostoc decit de Bucuresti. Si este mare pacat - fiindca basarabenii oricum se vor integra in viata romaneasca. Intrebarea este cum. Daca o vor face prin presa si internetul rusesc sau moldovenesc noi vom deveni o problema atit pentru noi dar si pentru statul roman. Ar fi bine ca politicienii de peste prut sa nu apara in presa dimboviteana din Pasti in Pasti de parca ar fi niste extraterestri mai ales ca unii din ei nu sunt cu nimic mai "slabi" decit cei din Bucuresti. Pacat ca nu cunosc maghiara dar sunt sigur ca cei de la UDMR sunt mult mai "existenti" in presa ungureasca decit moldovenii in cea bucuresteana. Articolul e bunisor dar inca departe de realitatile basarabene.
RăspundeAlexandru - 12-15-2009
Ma bucura sa vad ca Revista 22 isi mai aduce aminte si de Republica Moldova, mai ales intr-un context in care anul asta a facut economie de articole in ceea ce priveste evolutia stituatiei de la Chisinau. Inteleg ca a fost un an electoral, insa in conditiile in care in Romania sursele de informare privitoare la ceea ce se intampla peste Prut sunt destul de reduse astfel de articole nu pot fi decat imbucuratoare. Multumim dl Gosu
RăspundeSarsaila - 12-15-2009
Radiografie rece, foarte rece(ma rog, poate explicabil) si cu multe lacune. Le considerati acestea (sunt sigur ca le stiti si nu le enumar tocmai de aceea) fara importanta? periculos a fi dezvoltate? prudente strict auctoriale? Obiectivitate "limitata",gen Vladimir Socor?(mai nou,"ajustata" ? Sine ira et studio , analizele prof. Dan Dungaciu le consider mult mai pertinente si la obiect . Mi-as ingadui sa cer rev "22" sa aloce si spatiu si profunzime mai mare realitatilor Basarabiei din prezent. Fenomenului intelectual pozitiv care se manifesta acolo merita sa i se acorde mai multa atentie . Nu insemneaza ca s-ar putea numi imixtiuni si ingerinte. Pur si simplu este un spatiu cultural romanesc ,iar el nu poate fi ignorat nici politic , nici cultural. Daca gresesc va rog sa ma corectati. Nici o suparare.
RăspundeAlina Ionescu - 12-15-2009
Ma bucura sa vad un astfel de articol, tinand cont ca Revista 22 in anul acesta a facut economie de articole in ceea ce priveste evolutia situatiei din Republica Moldova. Inteleg ca a fost un an electoral, insa dat fiind ca sursele de informare in Romania privind Chisinaul sunt destul de reduse faptul ca Revista 22 isi concentreaza atentia si in astfel de directii nu poate fi decat imbucurator. Multumim dl Gosu
Răspundekarellen - 12-15-2009
cred ca principala problema a Republicii Moldova este echilbrul aproape perfect dintre 2 tabere: una reformatoare, europeana si care vrea sa intoarca pentru totdeauna fata trecutului comunist si Moscovei, si una conservatoare, nostalgica, inca animata de nostalgii pro-sovietice, ce doreste o cat mai stransa relatie cu Rusia. personal m-as bucura sa apara in Revista 22 mai multe articole despre Republica Moldova, si nu doar in nota simplista "fratii nostri de peste Prut ce urasc comunismul", ci care sa analizeze mai indeaproape prioritatile si solutiile de dezvoltare pe termen lung ale Republicii Moldova. numai bine
Răspundejanina - 12-15-2009
ar fi bine daca ati scrie mai des despre R. Moldova. Chisinaul este aproape inexistent in Romania, desi limba este aceeasi, aici nu avem acces la foarte multe informatii despre Moldova. Acum cateva luni am vazut un articol micut despre luptele din interiorul clasei politice din Transnistria. Apropo ce se mai intampla in Transnistria? Mai putem citi si despre altceva in afara de scena politica de la Bucuresti?
RăspundeI. Vulcan - 12-15-2009
Va felicit pentru reluarea unei teme care ar trebui sa ne preocupe mult mai mult. Salut analiza pertinenta si minutioasa facuta de autor unei probleme pe care o consider mult mai relevanta pentru romani in general si mult mai utila, in contextul nostru politic actual, decit excesul de articole extractoare de chintesenta triumfalista postelectorala din care nu reusim sa aflam mai mult decit ceea ce stiam deja. Indraznesc sa afirm ca lipsa cronica de progres in relatiile noastre cu Moldova, cu Rusia si cu restul spatiului postsovietic este rezultatul ignorantei noastre, al superficialitatii cu care tratam o zona de interes direct si imediat. Astept, stimate dle Gosu, mai multe articole pe acest subiect. As indrazni sa va sugerez sa aprofundati tema socanta de la inceputul articolului dumneavoastra: de ce relatiile spirituale, afective ale moldovenilor cu Rusia sunt sau poate doar par sa fie mai profunde decit cele cu Romania? De ce, dincolo de efuziunile patriotice, 48,6% dintre moldoveni inca mai regreta URSSul?
RăspundeVladimis - 12-15-2009
...situatia politica in R.Moldova este cu mai mai complicata decat pare la prima vedere si necesita o abordare permanenta si profesionista. Susnumitul articol face o trecere in reveista a evenimentelor politice si merita ca sa continuati cu asemenea analize... Romania trebuie sa se intoarca cu fata spre Prut.
RăspundeNeagu Mariana - 12-15-2009
Bine ca rev. 22 si-a amintit de Moldova si ne tine la curent cu evenimentele de acolo. Comentariile d-lui Gosu dovedesc echilibru si o buna cunoastere a realitatilor din est; pacat ca guvernantii nu iau in seama expertiza dvs..... poate n-ar mai fi facut atatea erori.
Răspunde