Pe aceeași temă
Spre deosebire de războiul din august 2008, împotriva Georgiei, de această dată, Kremlinul s-a bucurat de un sprijin mai consistent. În ultimele zile, președintele Vladimir Putin a vorbit la telefon cu președinții Belarusului și Kazahstanului, partenerii Rusiei din Uniunea Vamală, şi cu cel al Armeniei, care a anunțat că intenționează să adere la Uniunea Vamală.
Ministerul de Externe de la Astana consideră că referendumul reprezintă exprimarea „liberă a voinței cetățenilor“, iar acțiunea Rusiei este privită „cu înțelegere“.
Nordul Kazahstanului, unde se află concentrată populația slavă, rusofonă, a fost recent menționat de un lider politic din opoziție, de la Moscova, ca țintă pentru o viitoare anexare a Rusiei, ceea ce a prilejuit protestul MAE de la Astana. Asta n-a împiedicat Kazahstanul să sprijine acum anexarea Crimeei ucrainene de către Rusia.
Pe site-ul președinției armene se afirmă, într-un comunicat, postat după convorbirea telefonică a celor doi președinți, că referendumul din Crimeea reprezintă realizarea în practică a dreptului popoarelor la autodeterminare. Poziția Erevanului este determinată și de dosarul Nagorno-Karabah, provincie azeră care și-a declarat unilateral independența și care aspiră la alipirea la Armenia.
Liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, s-a pronunțat deseori pe marginea crizei din Ucraina. Ministerul Afacerilor Externe a fost foarte reținut în comunicatele sale, iar președintele a insistat asupra necesității menținerii unei Ucraine unite, nedivizate și neutre. Pentru Lukașenko anexarea Crimeei reprezintă „precedent periculos“.
Georgia, Republica Moldova și Azerbaidjanul sunt statele care au criticat acțiunile Rusiei din Crimeea. Tbilisi, potrivit comunicatului MAE georgian, nu recunoaște rezultatul referendumului și acuză Rusia de „tentativă de anexare“. La Chișinău, președintele Nicolae Timofti a declarat că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei și cere Rusiei să nu repete scenariul crimeean în Transnistria. Și Azerbaidjanul insistă asupra menținerii integrității teritoriale a Ucrainei.
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko |