Șoșoacă, lebăda neagră a lui Ciolacu?

Iată că pe cerul cenușiu al campaniei electorale a apărut o lebădă neagră. Deocamdată e dezorientată, de parcă nu ar ști încotro să se îndrepte, deasupra cărui partid să-și facă cuibul. Putem doar intui.

Diana Șoșoacă, o putinistă care urăște democrația, Uniunea Europeană, NATO și cam tot ce vine din „Occidentul putred”, nostalgic comunistă, legionară și feroce antisemită, care a exportat mahalaua în Parlamentul European, făcând să crape obrazul de rușine oricărui om de bun-simț, nu ar fi trebuit să fie posibilă în politică la 35 de ani de la Revoluție. Răposatul Vadim pare un democrat pe lângă ea.

Într-un video postat pe YouTube sâmbătă noaptea, după aflarea deciziei CCR care îi interzice să candideze și pe care nu are unde s-o conteste, Diana Șoșoacă a urlat: „Trăiască Legiunea și Căpitanul, omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum!”. O declarație penală (procurorii s-au autosesizat), care se pedepsește cu închisoarea. Nu e prima de acest fel, dar autoritățile statului au fost în adormire până acum, când, se pare, s-a dat un ordin pe unitate.

Un astfel de personaj, care iese până și din tiparele altor extremiști europeni, este însă pe gustul unor concetățeni care au votat-o la europene și, probabil, ar fi votat-o și la prezidențiale. Șoșoacă nu este un accident, este produsul societății în care trăim, așa cum este întreaga clasă politică.

Curtea Constituțională și-ar fi explicat decizia, potrivit unor surse, prin  „discurs anticonstituțional”, adică prin declarațiile ei politice despre NATO și UE care ar pune în pericol Constituția. Explicațiile judecătorilor sunt vagi și interpretabile. În plus, CCR nu este pusă și nu are în atribuții să judece poziționarea politică, declarațiile, meritele sau atitudinea „necorespunzătoare” a unui candidat, chiar când acestea sunt reprobabile, cum e cazul Dianei Șoșoacă. Pentru acestea există instanțe de judecată, Curtea trebuie să se limiteze la articolele din legea fundamentală sau din alte legi care vorbesc despre condițiile participării candidaților la alegeri. A încălcat Diana Șoșoacă vreo astfel de prevedere? Asta trebuie să spună rapid CCR în motivare.

Doar că motivarea cam întârzie, și asta pentru că la CCR a izbucnit scandalul. Se pare că Attila Varga (UDMR) a refuzat să semneze motivarea, că telefoanele au sunat turbate (de la PSD și UDMR) cu ordinul: „La loc comanda, băieți!”. Doar că le e cam greu s-o dea la întors după ce decizia respingerii lui Șoșoacă a apărut în comunicatul de presă pe site-ul CCR. Oricum, decredibilizarea ar fi fost maximă, dacă mai e loc pentru așa ceva.

Ceea ce s-a întâmplat e grav, pentru că scoaterea din cursă a unui candidat, indiferent cine e acesta, fără niște motive temeinice, este practica regimurilor autoritariste și dictatoriale. Curtea Constituțională obișnuiește de mai mulți ani să legifereze, să dea decizii care încalcă dreptul european, să-și contrazică propriile hotărâri și să dea unele care retroactivează și a fost deseori criticată, inclusiv de Comisia Europeană. De data aceasta, pare că a depășit niște limite, că s-a autodepășit. De ce s-a aventurat CCR în acest precedent periculos?

Prima și cea mai la îndemână explicație este că a răspuns unei comenzi politice a PSD, din moment ce 4 din cei 5 judecători care au luat decizia sunt numiți de PSD (Marian Enache, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan), iar Attila Varga, propus de UDMR, a fost mereu prietenos cu PSD-ul.

La prima vedere, interesul PSD este clar: prin scoaterea din cursă a Dianei Șoșoacă, voturile suveraniste și extremiste se pot îndrepta spre George Simion, cel pe care Marcel Ciolacu și l-ar dori adversar în turul al doilea pentru a putea astfel repeta episodul din 2000, confruntarea Iliescu-Vadim. La a doua privire, nu e deloc sigur că adulatorii lui Șoșoacă îl vor vota pe Simion. De altfel, Șoșoacă a transmis un mesaj exact în sens contrar: „Niciodată să nu votați cu Simion, trădătorul neamului românesc!”. Rămâne de văzut dacă o vor asculta și unde se vor duce voturile lor, și dacă Marcel Ciolacu va fi cu adevărat avantajat de eliminarea din cursă a Dianei Soșoacă sau din contră.

Pe de altă parte, e destul de clar că electoratul extremist, suveranist și naționalist a primit un balon de oxigen, ceea ce se va vedea la alegerile parlamentare, unde aceste partide, în primul rând SOS, vor putea înregistra creșteri semnificative. Din punctul acesta de vedere, avantajată este Diana Șoșoacă, al cărei talent de victimizare este remarcabil, care a anunțat deja că va candida la Senat. SOS are șanse să-și dubleze scorul. Ne putem trezi că aceste partide vor avea împreună scoruri de circa 30%, ceea ce ar schimba echilibrul de forțe în Parlament. Nu cred că un asemenea scenariu e favorabil PSD. Dacă strategii PSD au gândit în această ecuație decizia CCR și tragerea Dianei Șoșoacă pe tușă, nu au fost prea inspirați.

Mai rău, vedem că toate partidele au sărit la gâtul PSD și al lui Ciolacu, acuzându-l de implicare în decizia CCR și de subminarea democrației. Vârf de lance este PNL, partid care voia acum un an scoaterea AUR în afara legii.

Ipocrizia liberală se ridică, iarăși, pe culmi. Opinia publică a ieșit și ea din adormire și a pus la zid decizia CCR și implicarea, evidentă pentru mulți, a PSD. Probabil că social-democrații și Ciolacu nu au luat în calcul această posibilitate, mizând pe dezangajarea și dezamăgirea părții active a societății, rezultatul minunatei epoci Iohannis. O estimare greșită.

Marcel Ciolacu este prins în menghină, un val resentimentar s-a ridicat împotriva lui. „Pe mine nu mă deranja Diana Șoșoacă. Tot decontul a venit la mine, complet gratuit”, s-a văitat el. Că nu-l deranja e puțin spus, să ne amintim de momentul consultărilor din iulie de la Palatul Victoria pentru stabilirea datei alegerilor, când premierul a pupat-o galeș pe Șoșoacă. Acum spune însă, fără să aibă proprietatea termenilor, că ultimele declarații ale Dianei Șoșoacă l-au speriat pentru că arată un „antisemitism gratuit”. Ciolacu e conștient că Șoșoacă se poate metamorfoza într-o lebădă neagră, una care să-i dea peste cap șansele la prezidențiale, așa cum au pățit-o de atâtea ori până acum candidații social-democrați. Acesta este și motivul pentru care s-a delimitat rapid de decizia CCR, ba chiar a amenințat Curtea că va fi „reformată”.

Se va reactiva cu adevărat antipesedismul pe cazul Șoșoacă? Puțin probabil. Pentru că dincolo de prezumția unei comenzi politice date CCR, deși beneficiile acesteia sunt discutabile, Diana Șoșoacă nu poate deveni o cauză pentru electoratul de dreapta. Principiile nu pot lua totuși forma Șoșoacei.

Pe de altă parte, sunt destui cetățeni care aprobă eliminarea acesteia din cursă și văd decizia CCR ca o acțiune de igienizare. Oricum, anti-PSD-ismul e ofilit de când cu alianța PSD-PNL, iar dacă Ciucă își imaginează că va fi beneficiarul unei nemulțumiri împotriva PSD din cauza deciziei CCR și a lui Șoșoacă, își face aceleași socoteli greșite ca și Ciolacu.