Ţara lui Ciorbea, ţara lui Ghiţă

Cînd un diplomat occidental mi-a spus, cîndva, că în România nu există încă ceea ce în toate ţările civilizate se cheamă „stat”, am fost, mai întîi, descumpănit. Mă gîndeam că, eventual, se poate vorbi de un stat incoerent, abuziv, imatur, nefuncţional, dar ideea că poate exista o ţară în care „statul” încă nu există nu-mi trecuse prin cap.

Andrei Plesu 09.01.2017

De același autor

 

Încet-încet, am înţeles, totuşi, la ce se referea diplomatul străin: în România nu există previzibilitate instituţională, nu există neutralitate administrativă, nu există garanţie legislativă. Rezultatul, pentru cetăţean, este o stare de nesiguranţă cronică, de vulnerabilitate dinaintea oricărui tip de abuz. Trăieşti într-o mare de arbitrar, expus fără încetare unui pericol greu de localizat şi greu de anticipat. Cu alte cuvinte, ai sentimentul, ca cetăţean, că eşti, prin statutul tău precar, victima potenţială a unei nebuloase, în care bunul plac, hazardul şi tot soiul de interese private îţi hotărăsc destinul. O ţară care nu coagulează ca „stat” e o ţară ai cărei cetăţeni nu sunt apăraţi de nimeni şi de nimic. Viaţa e o chestie de noroc, reuşita sau eşecul nu depind de prestaţia individuală, ci de mecanismul obscur al unor „reţele” scăpate de sub control. O ţară care nu este încă un stat este o ţară în care rigoarea impersonală a legilor şi a moralei publice e înlocuită prin capriciu personal, prin spirit de gaşcă, prin lupta pentru putere a unei minorităţi politice împotriva altei minorităţi politice. Pe scena publică domnesc: ambiţia, mediocritatea, lăcomia, suficienţa, alianţele lucrative. Într-un cuvînt: în vreme ce statul adevărat impune prin suveranitatea lui impersonală, statul eşuat, sau inexistent, se identifică, în mod nelegitim, cu mici adunături de persoane care vor să confişte decizia naţională în interes propriu. Cazul extrem e dictatura, în care statul se identifică cu o singură persoană. Slavă Domnului, nu suntem încă aici...

 

S-ar putea face un studiu sociologic (şi antropologic) al întruchipărilor concrete pe care absenţa statului le capătă în ambianţa autohtonă. Pentru ilustrare, voi inventaria rapid două cazuri.

 

Cititi in continuare pe adevarul.ro

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22