De același autor
Buttiglione a ocupat insa prim-planul. Desemnat comisar pentru Dreptate, securitate si libertati, el a declansat un scandal de proportii datorita punctelor sale de vedere referitoare la homosexualitate si la familie. Pentru italian - profesor de filosofie politica, apropiat al Papei si prieten politic al lui Silvio Berlusconi, ca lider al Uniunii democrat-crestine - homosexualitatea este un "pacat", iar familia exista "pentru a-i ingadui femeii sa aiba grija de copii si sa fie protejata de catre sot". Aceste opinii au trezit furia socialistilor europeni, ca si a altor deputati din Parlamentul de la Strasbourg (verzii, extrema stanga, fractiuni liberale, ca si deputati proveniti din formatiuni extremiste precum Frontul National Francez sau Vlaams Block din Belgia). Eclectismul opozitiei fata de validarea lui Buttiglione drept comisar a complicat misiunea portughezului José Manuel Durao Barroso.
Inaintea sedintei de miercurea trecuta, acesta nu putea miza decat pe sprijinul a circa 350 din cei 732 de eurodeputati, adica in principal pe membrii Partidului Popular European, ca si pe grupul suveranist sau pe deputatii trimisi la Strasbourg de conservatoarea Liga a familiilor poloneze. Negocierile pe care le-a purtat presedintele desemnat al Comisiei nu au adus rezultatul scontat, in ciuda faptului ca Barroso a facut insistente presiuni asupra unor sefi de guvern socialisti din cateva tari membre importante precum Germania, Marea Britanie ori Spania. In culise, s-a spus insa ca Barroso a fost, de fapt, abandonat de catre Chirac si Schroeder, care in vara s-au opus desemnarii sale drept presedinte al Comisiei, intrucat cuplul franco-german il prefera pentru aceasta pozitie pe premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. In aceste conditii, Barroso a decis pana la urma sa nu prezinte echipa de comisari in fata Parlamentului, in vederea validarii, solicitand o amanare.
O amanare fara termen. E posibil ca mandatul echipei Prodi, care isi facuse deja bagajele, sa fie prelungit chiar pana la 1 ianuarie 2005. Urmatoarele saptamani sunt decisive pentru rezolvarea crizei: pe 4-5 noiembrie se intruneste un consiliu european, un altul fiind programat pe 15-16 decembrie. Intre cele doua date, o noua reuniune a Parlamentului de la Strasbourg e programata pentru 17 noiembrie.
Dupa renuntarea lui Barroso, s-au profilat doua variante: inlocuirea mai multor (la limita: a tuturor celor cinci) comisari contestati, respectiv transferarea lui Buttiglione pe o alta pozitie de comisar. Ambele solutii prezentau inconvenientul de a deschide negocieri complicate pentru repartizarea portofoliilor, in conditiile in care, in actuala sa formula, Comisia include cate un comisar din fiecare din cele 25 de tari-membre. Criza intervenita in relatia dintre Comisie si Parlament a diminuat satisfactia trezita de semnarea Tratatului constitutional, care s-a produs vineri 29 octombrie, la Roma, in sala in care a fost semnat in 1947 actul fondator al Comunitatilor europene. Sambata trecuta, Buttiglione - care este, din 2001 incoace, ministru pentru Afaceri Europene al guvernului italian - a decis sa se retraga din echipa Barroso. Declaratia sa, consemnata de AFP, exprima dezolarea - "am fost victima unui linsaj mediatic derulat din iunie incoace" -, dar si o oarecare satisfactie - "nu ma plang, caci sunt fericit sa marturisesc valorile in care cred si sa sufar pentru ele". Presedintele Barroso are de-acum deschisa calea recompunerii echipei de comisari.
Episodul pune in evidenta dificultatea amenajarii relatiilor dintre institutiile europene. Parlamentul, Comisia si Consiliul european au in acest moment relatii tensionate. Stipulatiile Tratatului de la Nisa - a reamintit Valery Giscard d'Estaing - impuneau fiecarei tari-membre sa desemneze cate trei candidati pentru functia de comisar, sefului executivului european revenindu-i apoi alcatuirea formulei finale a Comisiei. Aceste prevederi nu au fost luate in seama, fiecare dintre cei 25 de sefi de stat sau de guvern indicand doar cate un singur candidat. Victoria Parlamentului european este deocamdata foarte fragila. Ea nu va putea fi apreciata decat dupa ce Barroso va infatisa noua componenta a Comisiei.
Pentru Romania, criza nu e de bun augur. Presedintele Iliescu a obtinut - dupa cat se pare - asigurari de la Durao Barroso in privinta unei derulari normale a inchiderii negocierilor dintre UE si Romania. Pe termen mediu si lung insa conflictele dintre institutiile europene risca sa complice dosarul Romaniei.
