Republica Moldova, tot mai aproape de Rusia

Schimbarea sistemului electoral este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și Partidul Democrat nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Moldova, ci conservarea intereselor unui grup politic restrâns. Totodată, măsura consacră revenirea Republicii Moldova în clubul regimurilor autocratice sau dictatoriale din CSI.

Ileana Racheru 25.07.2017

De același autor

 

La 20 iulie 2017, parlamentul de la Chișinău a votat, în lectură finală, înlocuirea sistemului elec­toral proporțional cu scrutinul mixt. Mă­sura nu ține cont de raportul Comisiei de la Veneția, care nu recomanda adoptarea unor astfel de ini­țiative legislative. Proiectul le­gislativ fusese votat, în prima lectură, în luna mai a acestui an. Atunci, parlamentul Re­pu­blicii Moldova a votat într-o ședință maraton, mai întâi, in­troducerea unui sistem elec­toral uninominal (cu o ma­joritate de 52 voturi) și, peste câteva ore, un scrutin mixt (cu o majoritate de 74 voturi). 22 de deputați au votat pentru ambele tipuri de sistem ele­c­toral. În cele din urmă, s-a optat pentru con­topirea celor două inițiative legislative într-un proiect care a prevăzut sistemul mixt. Votul din 20 iulie a avut loc în timp ce în fața clă­dirii Legislativului din Chișinău aveau loc pro­teste organizate de opoziția și societatea ci­vilă proeuropene. În același timp, false ma­ni­fes­tații de susținere a sistemului mixt erau or­chestrate de Partidul Democrat.

 

Schimbarea sistemului electoral este rezul­ta­tul unei înțelegeri de culise între falșii pro­eu­ropeni din Partidul Democrat (PD), condus și controlat fi­nanciar de oligarhul Vlad Pla­hotniuc, Partidul Popular Eu­ro­pean din Republica Moldova (PPEM) și Partidul Socialiștilor (PSRM), din care provine pre­ședintele prorus Igor Dodon. Așadar, care sunt implicațiile noului sistem electoral pen­tru scena politică de la Chi­și­nău? Cine sunt marii bene­fi­ciari?

 

Pe plan intern, miza modificării sistemului elec­toral, începând de anul viitor, este men­ți­nerea la putere a Partidului Democrat, aflat în sondaje sub pragul electoral, precum și evi­tarea unor pedepse penale pentru oligarhul Vlad Plahotniuc. Noul sistem electoral are și menirea de a crea o competiție neloială pen­tru opoziția autentic proeuropeană, repre­zen­tată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Politică Demnitate și Adevăr (PPDA), inclusiv prin reprezentarea deficitară a electoratului din diaspora occidentală.

 

Din perspectiva relațiilor cu Uniunea Euro­pea­nă, votul din 20 iulie este cea mai importantă dovadă a faptului că Plahotniuc și PD nu au ca obiectiv apropierea de UE a Republicii Mol­do­va, ci prezervarea intereselor unui grup po­li­tic restrâns. Votul de la 20 iulie este și o do­vadă a faptului că în Moldova disputa pro­eu­ropeni vs. proruși este doar un conflict mimat de către repezentanții Partidului Democrat și președintele Igor Dodon, cu scopul de a dis­trage atenția opiniei publice interne și inter­na­ționale de la problemele reale ale cetățenilor acestui stat: capturarea instituțiilor statului, lip­sa unor investigații ale procuraturii asupra fur­­turilor și spălărilor de bani din sistemul ban­car, corupția endemică și sărăcia ex­tre­mă.

 

În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, schimbarea sistemului electoral consacră re­ve­nirea Republicii Moldova în clubul regimu­ri­lor autocratice sau dictatoriale din CSI. De­ci­zia de a modifica sistemul electoral este, de fapt, o continuare a unei campanii de ani­hi­la­re a vocilor critice la adresa tandemului Pla­hotniuc-Dodon. În acest sens, monopolul ce­lor mai importante trusturi de presă a fost îm­părțit între PD și PSRM, iar jurnaliștii inde­pen­denți au devenit ținte ale unor acțiuni de in­ti­mi­dare. Totodată, Ministerul Justiției a pro­pus, de curând, un proiect de modificare a le­gis­la­ți­ei ce vizează limitarea accesului la fi­nan­țări ex­terne și la mecanismul de 2% pentru ONG-urile care desfășoară activități de mo­ni­to­ri­za­re a politicilor publice și observare a ale­gerilor.

 

Toate acestea, în timp ce, la nivelul retoricii sau al acțiunilor (cu caracter exclusiv sim­bo­lic), PD este angajat într-un conflict major cu Moscova. În ultimele luni, guvernul de la Chi­șinău a expulzat diplomați ruși (pe motiv că ar fi recrutat mercenari pentru războiul din es­tul Ucrainei) și a luat măsuri pentru a pre­ve­ni participarea lui Dmitri Rogozin, vice­pre­mier rus cu poziții antimoldoveneşti, la eve­ni­mente organizate de regimul separatist de la Tiraspol. Ca răspuns la toate aceste acțiuni, Moscova s-a limitat doar la amenințări și nu a adoptat nicio măsură de retorsiune. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22