Recucerind libertatea: regimul Dragnea şi primăvara oamenilor

Divorţul dintre regimul Dragnea şi naţiunea sa marchează despărţirea acestei naţiuni de statul care nu o mai reprezintă.

Ioan Stanomir 07.02.2017

De același autor

 

Pentru Liviu Dragnea şi cei asemenea lui, Ro­mânia din jurul lor a devenit una de neînţeles. O prefacere radicală are loc sub ochii lor. Indiferenţa şi supunerea lasă loc febrei li­ber­tăţii. Este ca şi cum, după 70 de ani, o naţiune se eman­ci­pează de sub jugul statului ca­re nu a încetat să o per­se­cute, să o domine, să o pa­ra­ziteze, să o reducă la o stare de sclavie perpetuă. Aceasta este primăvara oamenilor Ro­mâniei, aceasta este revolta civică care are un singur scop asumat: de a recuceri dem­nitatea şi libertatea, îm­po­tri­va statului şi a elitei cleptocratice care l-a con­fiscat.

 

Pentru Liviu Dragnea şi cei asemenea lui, pri­vilegiile sunt ordinea naturală a existenţei. Oa­menii se împart, legic, în cei care conduc, des­potic, şi cei care se supun, cuminte. De la co­munism şi fesenism, Liviu Dragnea a în­vă­ţat această aroganţă cu care continuă să-i trateze pe cei pe care nu şi-i poate imagina de­cât îngenuncheaţi. Condiţia de stăpân este unica pe care o cunoaşte. Iar primăvara oa­me­nilor nu poate fi, în imaginarul domniei-sa­le, decât efectul unui vast complot. De aceas­tă dată, agenturile străine sunt înlocuite de corporaţii. Discursul anticapitalist al fe­se­nis­mu­lui se reîntoarce, iar măş­tile mincinoase cad. În cele din urmă, ina­mi­cul este de­semnat fără ezi­ta­re: individul autonom, ce po­sedă curajul de a spune „nu“ partidului-stat. Primăvara din România de acum este pri­măvara aces­tor oameni ca­re au învăţat să îşi afirme li­ber­tatea.

 

Pentru Liviu Dragnea şi cei ase­menea lui, legile şi ins­ti­tu­ţiile nu pot servi decât sco­pului pentru care au fost gândite în deceniile de tiranie. Ele sunt pavăza cu care se apără, ele sunt arma cu care îi lovesc pe cei pe care îi domină, ele sunt expresia puterii ilimitate pe care o deţin. Înfruntarea cu primăvara oa­menilor acestei ţări este cu atât mai dra­matică, cu cât re­vol­ta lor ameninţă să lichi­deze nu doar do­mi­na­ţia domnului Dragnea, ci şi să înlăture te­me­liile bunului plac şi ale dis­preţului. Odată ce această primăvară iese la suprafaţă, vechiul stat, al arbitrariului, al de­lirului demagogic şi al privilegiilor, nu mai poa­te exista. Re­cu­ce­ri­rea libertăţii înseamnă sfârşitul unui ciclu is­toric.

 

Pentru Liviu Dragnea şi cei asemenea lui, idei­le sunt un moft pentru care orice mobilizare ar fi inutilă. Singurul lucru tangibil este suma de bani, modestă, pe care o oferă ca mită su­pu­şi­lor lor. Orice altceva este de neînţeles, ori­ce alt­ceva este inutil. În clipa în care aceas­tă pri­măvară a oamenilor înfloreşte în iarnă, ideile prind chip şi sunt îmbrăţişate cu umor, cu fermitate şi cu tandreţe. Pădurea de pan­carte este imaginea acestui ideal care se în­tăreşte, zi după zi. Statul tiranic pierde bătălia în clipa în care libertatea este oxigenul pe ca­re tre­buie să îl respiri. România de acum a ajuns în­tr-un asemenea moment de cum­pănă.

 

Pentru Liviu Dragnea şi cei asemenea lui, ames­tecul de determinare şi de ironie care a con­taminat România este de neînţeles. Dic­ta­torii, mai mult sau mai puţin provinciali, se tem de acest spirit al subversiunii. Caricatura, poanta le sunt inamici mortali: ele dezvăluie vulnerabilitatea unui împărat care este în­tot­deauna gol. Iar această primăvară a oa­me­ni­lor la care suntem parte înlătură, definitiv, vă­lul respectabilităţii de pe umerii unor in­frac­tori mărunţi.

 

Primăvara oamenilor este, înainte de toate, o primăvară a libertăţii. Ea este cel din urmă punct din lungul parcurs al unei societăţi care a crescut întotdeauna în contra statului, iar nu alături de el. Divorţul dintre regimul Drag­nea şi naţiunea sa marchează despărţirea aces­tei naţiuni de statul care nu o mai re­pre­zintă şi în care nu se poate recunoaşte. De­mi­sia acestui guvern de marionete este doar în­ceputul. Miza de durată este reconstituirea sta­tului pe un fundament solid: acela al ega­li­tăţii constituţionale, al transparenţei şi al dem­nităţii.

 

Ca şi la Colectiv, în această primăvară a oa­me­nilor se simte un aer al durerii, dar şi al spe­ranţei. Este vorba nu de acea speranţă uto­pică, din care se hrănesc visele radicale, ci de modesta speranţă tenace în capacitatea indivizilor liberi de a constitui o ordine ra­ţio­nală şi decentă. Statul care se află în calea lor trebuie să dispară, odată cu corupţia şi cu privilegiile pe care se întemeiază.

 

Pentru Liviu Dragnea şi cei asemenea lui, pri­măvara oamenilor este semnul revoltei şi al hotărârii. Libertatea şi demnitatea nu se ne­gociază cu cei care ne mint, ne fură şi ne opri­mă. Libertatea şi demnitatea se afirmă, se cuceresc şi se păzesc. Până la capăt. Fără ezi­tare şi fără odihnă.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22