De același autor
Toate noile constitutii africane enunta un anumit numar de drepturi si libertati, situandu-se, astfel, în siajul constitutionalismului de dominanta liberala. Totusi, dozarea dintre libertatile individuale si drepturile sociale, dreptul la educatie, dreptul la sanatate, dreptul la munca, la securitate, la protectie sociala etc. variaza de la caz la caz. Unele constitutii stabilesc inclusiv drepturi pentru generatia a treia sau pentru mediul înconjurator, interzicand, spre exemplu, activitati economice ce ar putea periclita ecosistemul sau ar contribui la dezechilibrarea relatiilor dintre om si potentialul sau de dezvoltare durabila. Un astfel de caz este cel al Constitutiei algeriene, influentata înca de principiile socialismului de stat si care rezerva o parte importanta chestiunii proprietatii publice.
Cel mai adesea, afirmarea drepturilor face obiectul unui întreg titlu al textului constitutional. Majoritatea constitutiilor francofone sunt precedate de un preambul referitor la principiile generale, afirmand finalitatile statului si care contine, uneori, o lista a drepturilor recunoscute (cazul Camerunului).
In ceea ce priveste fondul chestiunii, trebuie remarcat faptul ca enuntarea unor drepturi nu reprezinta, în mod explicit, o garantie cu privire la aplicarea lor. Unele constitutii se limiteaza la a afirma ca aceste drepturi nu sunt recunoscute decat în cadrul si în limitele legii. Altele, din ce în ce mai numeroase, prevad un sistem de garantare si protectie, a carui minutiozitate atesta o certa influenta a magistratilor, avocatilor, profesorilor ce au participat la redactarea lor. In sfarsit, este evident ca unii constituanti au cautat sa sanctioneze, fie prin masuri preventive, fie printr-o penalizare stricta, abuzurile constatate în precedentele regimuri: coruptia, tortura, arestarile arbitrare, confiscarile fara despagubire etc.
Voind sa-si demonstreze înscrierea într-un curent de modernitate politica internationala, aproape toate constitutiile fac trimiteri la Declaratia universala a drepturilor omului si la Carta africana a drepturilor omului si popoarelor. Preambulul textelor fundamentale ale Camerunului si Beninului mai mentioneaza, suplimentar, Carta Natiunilor Unite, precum si toate celelalte conventii adoptate în acest for (cu conditia de a fi fost ratificate pe plan intern). Totusi, exegeza releva faptul ca pentru unii constituanti aceste texte sunt doar surse de inspirare a dreptului national, în timp ce, pentru altii, ele reprezinta surse de drept pozitiv si au o valoare supralegala. Astfel, preambulul Constitutiei benineze precizeaza ca dispozitiile acestora sunt parte integranta a textului constitutional si beneficiaza de o valoare superioara legii interne.
Se poate aprecia ca asistam la amorsarea unui proces de internationalizare a constitutiilor democratice, ca efect al tendintei de mondializare a legitimitatii modelului democratic, statele francofone din Africa înscriindu-se, si ele, în categoria mai larga a tarilor care beneficiaza de acest curent.
