Tehnic, despre decizia CCR

Saga Ordonanţelor 13-14 a arătat că există decizii guvernamentale proaste care nu pot fi oprite prin mijloace penale și că e datoria cetățenilor să își manifeste clar opoziția cu privire la ele.

Laura Stefan 21.03.2017
SHARE 6

De același autor

Ultima decizie a CCR a generat divergențe de opinie majore între comentatori atât cu privire la soluția pronunțată, cât și cu privire la motivarea ei. O primă întrebare e: ce are dreptul CCR să analizeze în­tr-un conflict juridic de na­tură constituțională?

 

Spre deosebire de situația în care CCR face verificarea constituționalității unei nor­me unde aceasta e ana­lizată prin prisma normelor cons­tituționale incidente, aici Curtea verifică o stare de fapt în care sunt implicate mai multe instituții publice pentru a de­termina dacă există sau nu un conflict în­tre ele. O statistică disponibilă pe site-ul CCR arată că din 2005 până în prezent au existat 33 de sesizări din care, conform ana­lizei judecătorului Cristi Danileț, 12 au fost admise – 3 împotriva Senatului, 2 îm­potriva guvernului, 2 împotriva preșe­din­telui, 1 împotriva parlamentului, 2 îm­po­triva ÎCCJ și 2 împotriva PÎCCJ. Pre­ce­den­tul conflict în care a fost implicat PÎCCJ privea cercetarea miniștrilor și a foștilor miniștri și a generat și el ample dezbateri în societate. Pentru a genera un conflict juridic de natură constituțională, instituția publică în cauză utilizează propriile ins­tru­mente – de exemplu, în cazul ÎCCJ, con­flictele au fost generate de hotărâri ju­de­că­torești care au făcut obiectul analizei CCR. Așadar, faptul că în cazul de față ne aflăm în fața analizei unui dosar penal nu este ceva excepțional. De altfel, cu greu poate fi închipuit un conflict juridic de natură constituțională care să implice Parchetul și care să aibă legătură cu aspecte ce ex­ced ancheta penală. Faptul că până acum ÎCCJ și PÎCCJ au fost rar protagoniștii unui conflict face să fim neobișnuiți cu ana­li­zarea dosarelor penale sau a deciziilor judecătorești de către CCR. Asta nu în­seamnă, însă, că se poate rezolva un astfel de conflict juridic de natură cons­tituțională fără o asemenea analiză.

 

O a doua întrebare e: când poate fi incidentă legislația penală în aprobarea unei OUG?

 

CCR arată că în privința legislației primare – legi, OG-uri, OUG-uri – condițiile de le­galitate se suprapun peste cele de cons­ti­tuționalitate. Cu alte cuvinte, nu putem avea legislație primară nelegală, ci doar le­gislație primară neconstituțională. Această discuție este relevantă din perspectiva apli­cabilității infracțiunii de abuz în ser­viciu – prin Decizia 405/2016, CCR „a ară­tat că în sfera de cuprindere a acestei noțiuni nu poate intra și actul juridic nor­mativ, întrucât, în această situație, le­gislația penală ar interfera cu pro­ce­duri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislație dis­tinc­tă, respectiv excepția de nelegalitate/ex­cepția de neconstituționalitate“. Even­tualele neconstituționalități pot fi solu­țio­nate de CCR sau, dacă este vorba despre OG-uri sau OUG-uri, remediate în par­la­ment. În materie penală, OUG-urile pro­duc efecte definitive la intrarea în vigoare, iar înainte de acest moment ele nu pot fi contestate la CCR. Această problemă sub­zistă, dar ea nu poate fi rezolvată prin ins­trumente penale. O viitoare modificare cons­tituțională ar trebui să o remedieze fie prin introducerea unei căi de atac anterioare intrării în vigoare a OUG-uri­lor, fie, așa cum s-au mai propus, prin eliminarea totală a OUG-urilor ca ins­tru­mente de legiferare sau măcar prin re­strângerea sferei lor de aplicare, prin eli­minarea penalului și a contravenționalului unde normele mai favorabile se aplică re­troactiv. Nici oportunitatea aprobării legis­lației primare nu poate fi analizată folo­sind instrumente penale. În cazul OG-uri­lor și OUG-urilor, parlamentul poate cen­zura acțiunea guvernamentală modificând sau chiar respingând respectivele acte. Nici CCR nu poate să invalideze legislația primară pe lipsă de oportunitate.

 

CCR a stabilit că favorizarea infractorului nu poate fi comisă prin simpla aprobare a unui act normativ – „nu este de acceptat ca autoritatea legiuitoare primară sau delegată (parlamentari sau miniștri) să intre sub incidența legii penale prin însuși faptul adoptării sau participării la actul decizional al adoptării actului normativ, aceasta îndeplinindu-și o atri­buție constituțională“. Prin natura ei, o normă prin care se dezincriminează anu­mi­te infracțiuni sau o normă de grațiere este în beneficiul unor persoane care au comis infracțiuni. Dacă acest lucru ar fi suficient pentru a comite favorizarea in­fractorului, aceste acțiuni – dezincri­mi­narea și grațierea – ar trebui să fie ab ini­tio interzise. În privința art. 13 din Legea 78/2000, CCR arată că faptul că o per­soană care beneficiază de aplicarea unei norme generale de dezincriminare sau de grațiere nu echivalează cu obținerea unui folos necuvenit, reamintind în acest sens Decizia 405/2016 citată anterior. Cât pri­vește infracțiunea de la art. 8 din Legea 115/1999, CCR arată că ea este „este in­cidentă atunci când prezentarea de către membrii guvernului a datelor inexacte este rezultatul îndeplinirii unei obligații legale față de cei îndrituiți să solicite aces­te date, parlamentul, respectiv preșe­dintele României“. CCR concluzionează că, în condițiile în care plângerea depusă fă­cea referire la infracțiuni care prin na­tura lor nu puteau fi comise în legătură cu aprobarea OUG 13/2017, soluția ar fi tre­buit să fie clasarea dosarului. În concluzie, CCR a decis că derularea anchetei in rem în aceaste condiții „echivalează cu o în­căl­care gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art. 1 alin. (4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii le­gislative sau Curții Constituționale“.

 

Saga Ordonanţelor 13-14 a arătat că există de­cizii guvernamentale proaste care nu pot fi oprite prin mijloace penale și că e da­toria cetățenilor să își manifeste clar opo­ziția cu privire la ele. Dacă pentru pro­movarea OUG 13/2017 ar fi existat indicii că s-ar fi oferit mită eram fără îndoială într-o situație în care Parchetul putea interveni așa cum a făcut în cazul Severin. Este nevoie de o discuție serioasă și calmă cu privire la ce poate intra în sfera penală și ce excede acestei sfere.

Comentarii 6

Nervos - 03-23-2017

Stimata doamna "expert" As dori sa explicati audientei ( tehnic sau cum doriti dumneavoastra) cum DIP si mafiotiii vor scapa bine mersi de acuzatiile din Dosarul ROMPETROL. Si cum fiecare contribuabil va ramine pagubit in urma deciziei CCR pe care dumneavoastra (din motive care imi scapa) o aparati si ii ridicati in slavi pe cei care au adoptat-o. Si va mai numiti experta anticoruptie.

Răspunde

Vicentio B. - 03-22-2017

STIMATA DOAMNA LAURA STEFAN Imi cer scuze, deoarece dvs. sunteti EXPERTA iar eu cititorul, verificabil, BINE INTENTIONAT, context in care, loial adevarului si decentei, va transmit CONCRET: 1. Strict personal, NU stiu DE CE dvs., cu referire la probleme juridice, realmente “insurubate” in Legea de Baza (Constitutie) comparativ cu practicile folosita de Guvern, Parlament, realmente/vizibil “ancorate” in sistemul MML (Manus Manum Lavat – o mana spala pe alta), dvs. personal, incepeti TEMA prin folosirea notiunii “saga”, adica ceva in conturul “texte epice care sunt precursoare ale romanului din epoca modernă, scrise în Evul Mediu în Islanda și Norvegia (din. franceza saga, limba germana Saga), adica, termen/notiune care se refera la “povestire specifică vechii literaturi scandinave, în care faptele istorice se împletesc cu elemente mitologice”. 2. OMITETI sa spuneti CLAR realitatea juridical si anueme ca prin OUG 13/2017, ceea ce numim generic EXECUTIV , recte Guvernul, a executat un ABUZ DE DREPT !. Abuzul este similar incalcarii prerogativelor Constitutionale stipulate in art. 1 alin (4), (5) ! Adica, dvs. desi vorbiti de OG si OUG, etalati/induceti OMISIUNEA in a spune ca, AMBELE feluri de Ordonante, “se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele si conditiile prevazute de aceasta” (art. 108, alin. 3 – Constitutie. Ca atare dvs. OMITETI sa afirmati CLAR/PRECIS faptul de substanta si anume ca, aceasta “Delegare legislativa” apartine Parlementului, DAR se refera la “Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite Ordonante in domenii care NU fac obiectul legilor organice” (art. 115 alin. 1 – Constitutie.). OR, dvs. stiti foarte bine la OUG se refera la modificari ale Codului Penal si Codului de Procedura Penala, care sunt in realitate “LEGI ORGANICE” (art. 73, alin 3, lit. h – Constitutie. 3. Dvs. OINTETI sa spuneti realitatea de substanta juridical si anume ca DNA, NU si-a incalcat obligatiile de serviciu. Dvs.DESI in titlul ales “technic, despre decizia CCR”, NU spuneti strict CONCRET la care Decizie va referiti. NU intru AICI in detalii realmente TECHNICE. Insa, modul dvs. cu ati prezentat TEMA aleasa imi prilejuieste ocazia NEDORITA de mine personal si anume s ava reamintesc despre cee ace se poate verifica RAPID si anume de valabilitatea comentariului meu la articolul scris de dvs. intitulat “Initiative legislative periculoase. Cu acel prilej v-am transmis urmatorul comentar (citat): Din nou O TEMA realmente CRUCIALA in/pentru Romania, un TITLU excelent ales, O EXPERTA anticoruptie, un ARTICOL scris in aceiasi meniera ca cel precedent (“Abuzul în serviciu, înainte și după decizia CCR”) si care re - confirma total continutul comentariului meu anterior la acel articol, incheiat de mine prin afirmatia (citat): “Am remarcat faptul ca desi Laura Stefan prin prezentele din emisiunile TV are un mod serios de prezentare, sustinere a temei in discutie, INSA, literalmente se fereste, de a spune lucrurilor pe nume, de a pune, cum se mai spune, “punctul pe i“, ceea ce , in opinia mea, apare ca cel putin BIZAR Ma explic argumentat: I. Afirmatia de deschidere /introducere “E profund nesănătos …”, care se refera la “pentru o societate să nu se poată baza pe parlamentul care o reprezintă și să spere mereu ca soluțiile să vină fie de la instanța constituțională, fie de la justiție în general.”, este realmente ridicola. NU este vorba de un mod “profund nesanatos” de alimentatie / hrana cu referire la un studiu, spre exemplu, precum cel de specialitate din Marea Britanie, care concluziona situatia “Peste 40% din totalul cazurilor de cancer ar putea fi prevenite daca oamenii ar face alegeri mai sanatoase in ceea ce priveste stilul de viata,, ..”, CI este vorba de faptul ca Laura Stefan a OMIS in a critica concret Parlamentul pentru faptul ca acesta NU este realmente permanent pregatit in a corecta Legile - in special din Legislatia Penala - in conformitate cu Deciziile CCR, insa, este rapid pregatit in a legifera abrogari la Legi existente si/sau initia noi legiferari in masura in care acestea sunt destinate propriilor interese, mai ales de CLICA ! In Parlament (Legiuitorul) exista cea mai densa activitate DELICTUALA /m² din Romania, care produce permanent “virusi” prin care se infesteaza Societatea versus Ordinea Constitutionala & Bunele Moravuri. Si asta NU de eri/de azi, CI de peste UN SFERT DE SECOL ! II. Laura Stefan sustine : “nu toate deciziile proaste, inoportune sunt și neconstituționale.”, ceea ce este in substanta juridica necesara realmente INCORECT, ca sa nu spun FALS ! Motivul incorectitudinii este simplu, dar in continut se bazeaza pe DOUA elemente si anume: 1. NU se poate vorbi – evident in mod strict corect, mai ales ca jurist – de “prost/proaste” cu referire la Legi (mai ales cele organice, votate in Parlament) deoarece adjectivul, de regula, se refera la OAMENI in sensul “(Om) lipsit de inteligenta, fara judecata, fara minte; natarau, nerod, tont, prostanac.”. Este adevarat ca adjectival “prost” se regaseste si in forma adverbiala adica, “ceva care nu este așa cum trebuie (din punct de vedere calitativ, funcțional etc.), necorespunzător, nesatisfăcător”, dar avand in vedere ca aceste LEGI sunt facute de NUMAI de OAMENI, insemna implicit ca “o lege proasta” este facuta de “prosti”, ceea ce NU este ADEVARAT, adica FALS! 2. Daca o Lege/Ordonanta/Hotarare de Guvern, etc. este “PROASTA” inseamna implicit ca acestea in totalitate sau articole din acestea sunt vs. cel putin a unui articol din “Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale” – stipulate in Titlul II Constitutia Romaniei, deci este vorba de NECONSTITUTIONALITATE ! III. Afirmatia folosita de Laura Stefan “ Săptămâna trecută a prilejuit o avalanșă de inițiative legislative periculoase.” , este realmente incorecta, deoarece verbul tranzitiv “a PRILEJUI”, se refera la, “a permite, a da ocazia, a ingadui sa se faca, sa se întample etc. ceva; a favoriza; a da naștere, a produce, a cauza, a pricinui, a prileji.”, ceea ce in speta NU se datoreaza “saptamanii trecute”, CI practicii “alesilor” , care asa cum a mai afirmat , folosesc VOTUL IMPERATIV, care desi este NUL d.p.v. constitutional, functioneaza “bine merci” in Parlamet, tocmai datorita sistemului pe care eu l-am numit “MML” – Manus Manum Lavat (o mana spala pe alta), realitate cu substanta DELICTUALA, din pacate OMIS de Laura Stefan. IV. Afirmatia folosita de Laura Stefan “Doar că parlamentarii par a nu fi înțeles” cu referire la “sancțiunile penale care li s-au aplicat pentru acest tip de fapte, confirma, de fapt re-confirma realitatea incontestabila si anume ca, afirmatia mea “Am remarcat faptul ca desi Laura Stefan prin prezentele din emisiunile TV are un mod serios de prezentare, sustinere a temei in discutie, INSA, literalmente se fereste, de a spune lucrurilor pe nume, de a pune, cum se mai spune, “punctul pe i“, ceea ce , in opinia mea, apare ca cel putin BIZAR !” In final imi permit intrebarea decenta adresata autoarei articolului Laura Stefan, in sensul daca este initiatoarea unei proceduri “invocarea exceptiei de neconstitutionalitate” ? Opiniile Dvs. dovedesc ceea ce eu in mod repetat am afirmat si anume ca, in Romania MENTALITATEA este IN AER iar necesara MORALITATE este realmente LA PAMANT. Faptul ca solicitati in mod vizibil imperativ ca Instanta CCR in forma (va citez) : “magistratii constitutionali vor trebui sa se obisnuiasca cu acest ritm de sesizari si pentru urmatorul ciclu electoral”, FARA sa faceti referire la practica, devenita rutina din Parlament in ceea ce priveste VOTUL IMPERATIV, sunt edificatoare. Faptul ca doriti precizarea “Poate ca sunt cinic dar aceasta este situatia din Romania”, ma determina a va reaminti ca CINIC denotă “sfidare; sarcastic, sfidător, insolent, nerușinat.”. Despre oameni: adesea substantivat, “care manifesta o atitudine condamnabila, sfidând regulile moralei, normele de conviețuire sociala și de bună-cuviință”; (despre manifestări ale oamenilor) care “tradează, exprima asemenea atitudini.”, ceea ce eu personal NU cred ca sunteti. Insa va reamintesc si faptul ca LAS – re refera la “(Om) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei; (om) fricos, mișel.”, care demonstreaza, trădează lipsă de curaj și de sentiment al onoarei. – din fr. lâche.” .

Răspunde

DANIELA NICOLESU - 03-21-2017

Din statistica analizata de Danilet observ ca CCr s-a pronuntat in trei domenii: al normelor, al relatiilor (intre institutii) si al hotararilor judecatoresti (cazurile ICCJ, PICCJ). Nu stiu in legatura cu ce anume CCR s-a pronuntat cand a analizat cele patru hot.judec. (motivatia, dispozitivul, competenta), dar CCR se pronunta asupra unor deciziin, nu la dosar penal in lucru asa cum a fost cazul .ref. la . Aceasta situatie a fost o situatie exceptionala! Nu exista precedent! si nu mi-as mai dori sa o revad.Motivatia CCR mi se pare clara si satisfacatoare Admitand aceasta exceptionalitate, inclin sa cred ca pe viitor, trebuie introdusa calea de atac anterioara intrarii in vigoare a unei OUG /OG si ea ar trebui sa fie deschisa doar societatii civile organizate (ONG, partide politice, asociatii profesionale). Domeniile panal si contraventional nu ar trebui sa fie unicele domenii d ela care OUG sa fie exclusa, ci si alte domenii ca mediu, educatie, sanatate si salarizare si pensii. Pentru mine , faptul ca prin OUG guvernantii si-au votat mariri de pensii sau salarii- a fost /este UN SCANDAL!! nu am o explicatie pentru care societatea a fost cuasi-muta la aceste abuzuri cu efecte pe termen lung. Mi se pare ca e dovada faptului ca nu i-legalitatea sau ne- oportunitatea ne incita , ci personalizarea normelor., perceptia ca leguitor=infractor=beneficiar, si, in consecinta, se ignora si caracterul de generalitate al normei (adica si ceilalti potentialibeneficari). Cu alte cuvinte unii considera OUG 13 personalizarea normei, altii norma personalizata (dedicata). In descrierea populismului, unii teroeticieni arata ca personalizarea normei face parte intrinseca din din caracteristicile modus operandi al acestui curent politic. In cazul Romaniei, nu-mi dau bine seama cine era mai populista: strada sau puterea. u avut gradul de personalizare cu care OUG 13/2017 a fost incarca.

Răspunde

Otilia - 03-21-2017

Va multumesc pt articol, am inteles mai bine punctul de vedere al CCR ! S-a desprins si nevoia imperioasa de a limita cazurile in care legiferarile pot fi facute prin OG sau OUG, mai ales in ceea ce priv. justitia (dar nu numai). E clar pt toata lumea ca nenorocita aia de OUG 13 favoriza infractorii, e la mintea cocosului. Problema mare este ca pe baza legislatiei actuale, care NU prevede niste posibilitati de atac ale ordonantelor pana la momentul intrarii lor in vigoare, partea penala evidenta cuprinsa in ele nu poate fi atacata de DNA si/sau PICCJ, alternativa fiind, in acest moment, NUMAI actiunea societatii civile. Cu alte cuvinte, in loc sa ne vedem fiecare de viata noastra cotidiana, am ajuns sa supraveghem guvernantii astia care sunt in stare de orice numai sa-si curate dosarele penale, ori asa ceva e revoltator ! Nu vreau sa traiesc cu teama ca de pe sub birouri mai apare cine stie ce nenorocita de lege menita sa incurajeze furtul din banul public sau care sa ii scoata basma curata pe cei care deja au furat sau care au cheltuit fara rost banii publici, adica inclusiv banii munciti de mine si virati la stat prin taxe si impozite ! Nu vreau si nu am vrut niciodata sa muncesc pt ca altii sa aiba ce fura, NIMENI nu-si doreste asa ceva ! De aceea, politicienii care nu inteleg nevoia de respect si apreciere fata de munca cinstita a altuia, nu au ce cauta in fruntea acestei tarii. Punct !

Răspunde

Bebe - 03-21-2017

Da' nu vă e rușine să-l tot apărați atît pe Morar? Chiar credeți că lumea e proastă și nu știe ce faceți de un an de zile? Mai bine spuneți la moșul, cu ce il are Piratul la mînă? Dosare dosite sau ce?

Răspunde

gica - 03-21-2017

Nu pot spune mai mult decat,Felicitari si jos palaria! Daca in ONG-uri si Presa ar fi macar 10 persoane ca Laura Stefan,altul ar fi viitorul Romaniei si al democratiei pe aceste meleaguri!

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22