Andrei Marga, societatea înţelepciunii şi Iisus din Nazaret

După ce a dispărut în ziua audierilor în comisiile de specialitate ale Senatului şi a fost votat preşedinte al ICR pe şest, in absentia, Andrei Marga a catadicsit, totuşi, să trimită viziunea sa asupra viitorului Institutului, printr-un soi de dare de seamă, publicată într-un ziar clujean.

Guvernul a schimbat misiunea ICR printr-o or­donanţă de urgenţă în iunie, urmată de un scandal imens în lumea culturală şi nu numai, invocând tocmai motivul unei noi perspective, patriotic-comunitare, asupra culturii române, iar cel care trebuia să dea de veste lumii asupra planurilor sale vi­zio­nare nu-şi prezintă proiectul managerial înnoitor în Le­gis­lativ, ci, tot pe şest, într-un ziar de provincie. Ce-ar mai putea să urmeze după asta, programe culturale ICR pu­blicate anonim în tabloide? Bi­lanţul contabil defalcat în foileton în Unica sau Tabu?

Dar să trecem peste şi să revenim la analiza pe text. Manifestul care trasează noua ori­en­tare se intitulează Sincronizarea Institutului Cul­tural Român şi începe, ca la şcoală, cu mo­tivarea absenţelor. Noul preşedinte dă de ves­te de ce n-a fost în Senat pentru a fi audiat: este „pentru moment în Germania, pentru a pregăti tipărirea unui volum personal, în tra­ducere“. Dacă tot se află în Germania, Andrei Marga citează, fără să o numească, o clasică în viaţă care, se pare, îl obsedează: Angela Merkel. „Rămâne valabil ceea ce o con­tem­porană spunea: «Nici Iisus din Nazaret nu a fost apolitic», căci, în su­blimele sale spuse era un pro­iect de umanitate“. Aşadar, avem un avertisment către na­ivii care îşi imaginează că funcţionarea ICR se va baza pe criterii apolitice, plecând de la figura Nazarineanului şi cuvintele cancelarului ger­man. Nu se ştie cât de în­cântaţi ar fi cei doi, mai ales doamna Merkel, cea mereu dezinformată, care, în mod sigur, nu s-a gândit la acelaşi lucru cu noul şef al ICR, când a rostit acele vorbe.

Mai departe: noul ICR va promova ştiinţele, ne­glijate în România în dauna zonei uma­nis­tice. „Accentul trebuie mutat pe sprijinirea ac­tivităţilor generatoare de ipoteze, concepte, des­coperiri cognitive, inovaţii tehnologice, în­noiri de viziune şi pe cultivarea şi etalarea şti­inţelor în România“. Totuşi, zona umanistă nu este neglijată, iar ea se va axa pe promovarea limbii române. Nu se ştie cum, de ce, prin ce mijloace, unde, dar aflăm că „limba română va trebui consolidată ca limbă europeană“. Cine mai contestă că limba română e una eu­ropeană de peste 200 de ani, de la Şcoala Ar­deleană încoace, iarăşi nu e limpede. Oare va începe programul de traduceri în limbile eu­ropene din Samuil Micu şi Ion Budai-Deleanu, ca să-i mai convingem o dată?

Nu e exclus, fiindcă, suntem avertizaţi, ICR va reveni la clasici. Cum „tinereţea implică tru­fie“, „ICR trebuie să pună în prim-plan ini­ţiativele culturale reuşite, operele validate, au­torii care au creat efectiv momente is­to­rice“, fiindcă „pe scena Europei şi a lumii a devenit din nou limpede că societatea in­for­maţiei şi societatea cunoaşterii au nevoie de un complement, care este societatea în­ţe­lep­ciunii“. E scris adânc! În plus, „trebuie pus ca­păt risipei resurselor pe improvizaţii şi aran­jamente subiective“.

Resurse? Aici, vorbim de funie în casa spân­zu­ratului, fiindcă o lume întreagă ştie că toate proiectele importante ale ICR sunt blocate de Gu­vernul Ponta prin ultima rectificare bu­ge­ta­ră. Nu-i bai, ni se comunică în manifest, se va rezolva: „Cultura se promovează în vir­tu­tea valorii, dar cu cheltuieli. (...) noi investiţii în cultura română vor fi făcute“. Noi in­ves­tiţii? Păi nu era tăierea bugetului ICR o ur­genţă naţională, fiindcă, în lipsa ei, se sufocă de lipsuri pensionarii şi bugetarii? Ei, ne spu­ne printre rânduri noul preşedinte, fonduri se vor găsi, dar pentru cei care au avut răbdare: „Personalul a fost lovit, încât reconstrucţia structurilor şi primenirea posturilor sunt in­dis­pensabile. Vom debirocratiza şi defeudaliza ICR (...)... iar Parlamentului României şi co­mi­siilor de specialitate ale acestuia le vor fi pre­zentate programe şi proiecte de importanţă majoră, spre aprobare“.

În fine, un lucru este sigur, deşi nu se află inclus în manifestul Marga: cele două posturi de vicepreşedinţi vor fi şi ele oferite pe criterii politice, conform algoritmului – unul propus de PSD, unul de PDL. Or, motivul oficial al trecerii ICR în subordinea Senatului, sursa de­clarată a întregii vâlve, a fost tocmai „de­politizarea“ conducerii, care, pasămite, ar fi fost prea partizană. Curat depolitizare, coane Fănică! //