De același autor
Mare e puterea oamenilor de a crea lucruri frumoase, dar nesfarsita e puterea lor de a le distruge! Si nu oricum, ci prin denaturare si pervertire. Aproape nu exista idee, valoare, cauza care, in decursul timpului, sa nu fi fost intoarsa pe dos, destituita din functia ei primordiala, care sa nu fi fost maimutarita la un moment dat, a carei menire initiala sa nu fi fost desfigurata si abuzata. Fraternitatea oamenilor devenita socialism stiintific, egalitatea ajunsa decapitare a valorilor, libertatea - rapacitate anarhica, iubirea - sex, stiinta - agent de distrugere a naturii, prietenia - cardasie, credinta - fanatism, autoritatea - despotie: sunt numai cateva exemple ale acestei nesfarsite si teribile puteri de pervertire de care dispun oamenii. Ei bine, zilele si saptamanile trecute am vazut inca un magistral exemplu: o mana de politicieni corupti pana in maduva oaselor, ajutati de slugile lor din presa, incercand sa scape de raspundere, prin ascunderea in spatele principiilor statului de drept si justitiei.
Abia ispravita prezentarea la TVR 1 a "filmului Remes", oastea de stransura a comentatorilor a inceput sa enumere drepturile omului incalcate ale d-lor Remes, Muresan etc. Diferiti juristi si avocati (gen Aurelian Pavelescu) au vorbit pana la greata noastra despre "prezumtia de nevinovatie"; unii editorialisti, precum cei de la Ziua, au decis pe loc ca totul trebuie redus la "razboiul dintre palate", altii (precum Cristian Tudor Popescu) s-au indignat ca am fi asistat la un "linsaj mediatic". Ca si cand coruptia data in vileag de imagini ar fi mai putin coruptie, daca faptasul era din tabara lui Tariceanu! In acest timp, politicienii n-au gasit ocazia nici pana azi de a-i exclude din partidele respective (PNL si PNTCD) pe respectivii domni fosti ministri, chiar daca ministrul in exercitiu a fost silit sa demisioneze. Tenorii bine cunoscuti ai PNL, carora li s-a mai adaugat si acest bas al absurdului care este Marian Milut, presedintele PNTCD, au reluat vechea arie: DNA este politizat, DNA este "politie politica", DNA e unealta lui Basescu, DNA face arestari staliniste. Nerusinatii, cum de vorbesc ei despre "stalinism" in acest context?
A urmat o lunga si fastidioasa discutie despre "etica jurnalistica", despre "linsajul mediatic" practicat de TVR 1 si apoi iarasi despre "prezumtia de nevinovatie", si iarasi despre drepturile incalcate si mai ales despre cine e marele vinovat de "scurgerea in presa", de parca scurgerea in presa ar fi marea problema a României. Despre coruptia ministrilor, in schimb, ni s-a cerut ca, pana nu se pronunta definitiv justitia - adica poate 3-4-5 ani, cel devreme -, sa facem, cum a spus un clasic in viata, "ciocul mic"! Nimeni n-are voie sa zica ceva de rau despre Remes, Muresan, Pacuraru, Chiuariu si toti ceilalti, fiindca, pana la proba contrarie, sunt buni. In niciun caz, sa nu facem presupuneri grave despre d-l Chiuariu, desi dansul da ordonante pentru a-i proteja de justitie pe infractorii sus-pusi si in primul rand pe sine insusi! E numai o "linie de argumentare" a ministrului, a sustinut recent, cu echilibristica postmoderna, d-l Bogdan Lefter la BBC! Nici in legatura cu d-l Tariceanu care il protejeaza pe ministrul Chiuariu sa nu invocam decat tot numai "o linie de argumentare", si nu, Doamne fereste, o complicitate delictuala! Altminteri, cu invective avem voie sa coplesim oricat vrem DNA-ul, pe Morar si pe Macovei, care l-a pus acolo. Si, desigur, pe Basescu!
De fapt, coruptii si avocatii lor bine platiti au pervertit in anii acestia insasi ideea si principiile statului de drept, ajutati de laxitatea legilor si de complicitatea autoritatilor. In loc ca aceste principii sa serveasca celor onesti, au servit hotilor; tergiversarea proceselor, formalismul procedural excesiv, lasitatea judecatorilor i-au facut sa scape. Nu oamenii obisnuiti au avut de castigat cel mai mult de pe urma statului de drept, ci politicienii fara scrupule, oamenii de afaceri verosi - toti capabili sa-si plateasca avocati straluciti, cand nu sa-i cumpere direct pe judecatori. "Prezumtia de nevinovatie" cenzureaza acum postul public de televiziune; alteori, ea a fost pretextul de a amana destituirile din functii inalte in cazul imbogatitilor peste noapte, al spagarilor, al deturnatorilor de fonduri comunitare, al beneficiarilor de privatizari frauduloase, al afaceristilor care castiga suspect toate licitatiile. Iar cand, in fine, s-au gasit cativa oameni curajosi precum Monica Macovei, Daniel Morar sau Doru Tulus, care au inceput sa actioneze cam cum ar fi trebuit de demult sa faca cei cu functiile lor, aceiasi nemernici si complicii lor au inceput sa zbiere pe toate posturile si in editoriale: incalcare a statului de drept, politie politica, justitie stalinista!
Haide sa ne intrebam: daca d-na Rodica Culcer nu ar fi avut curajul sa dea inregistrarea cea de pomina, ar mai fi demisionat d-l Remes, desi se stia la guvern ce invartise? I-ar mai fi cerut primul ministru demisia? Intrebare retorica: fireste ca nu. S-ar fi invocat, desigur, prezumtia de nevinovatie, "politizarea justitiei", ecuatia Basescu-Lukasenko etc. In aceasta situatie de pervertire fundamentala a sensului statului de drept, dar si a principiilor onoarei, dar si al unei minimale raspunderi guvernamentale, nu e normal ca publicul sa fie indreptatit sa vada o asemenea inregistrare? Ba sa vada si multe altele care mai exista, eventual? Atata vrem: sa vedem la televizor faciesul de carnasiere sau, dupa caz, de rozatoare al ipochimenilor! Si nu d-l Sassu - fruct acru al concubinajului PNL-PSD - o sa ne impiedice, invocand in chip ridicol nu stiu ce "etica" profesionala si o subit descoperita impartialitate.
Trebuie sa constatam cu tristete: dupa 1989, s-a restabilit inamovibilitatea judecatorilor in speranta ca acestia vor judeca fara imixtiuni politice. Nu ne-am dat seama ca adesea judecatorii iresponsabili, lasi sau pur si simplu corupti vor fi printre beneficiarii acestei masuri si ca nenumarati infractori vor scapa astfel de pedeapsa. S-a infiintat Curtea Constitutionala pentru a se evita abuzurile puterii: Curtea a devenit ea insasi abuziva, decizand, de pilda, in dispretul publicului si al ideii de justitie, ca fostii ministri se bucura de aceeasi imunitate ca si ministrii in exercitiu. S-a consacrat dreptul la aparare. El a fost pervertit de avocati pentru a impiedica, prin smecherii procedurale, sa se faca dreptate. S-a consacrat dreptul la imagine; a fost denaturat de cei care vor sa opreasca privirile indiscrete sa le zareasca malversatiunile. In general, libertatile si drepturile democratice au fost utilizate perfid de ticalosi si hoti, iar noi am fost prea naivi crezand ca, intr-un cadru democratic, oamenii vor tinde automat sa se comporte decent. Nu numai ca multi - si mai ales dintre cei puternici si bogati - n-au facut-o, dar, atunci cand li s-a cerut socoteala, au vrut sa ne acopere protestele cu "prezumtia de nevinovatie" si cu "drepturile omului", incercand sa se picteze pe sine cu culorile inocentei violate, chipurile, de procurori "neo-stalinisti"!
De fapt, acesti nemernici si complicii lor, guvernamentali sau nu, ar trebui de doua ori condamnati: o data, de justitie, pentru faptele lor; a doua oara, de istorie, pentru a-si fi dat atata silinta sa perverteasca ceea ce pretind ca cinstesc cel mai mult: statul de drept.
Numai ca justitia e, cum se stie, oarba. Iar istoria - uituca...
