De același autor
Președintele AUR, George Simion, care s-a văzut detronat din poziția de finalist la prezidențiale și de lider al suveraniștilor, le-a cerut românilor să închidă televizoarele, imediat după ce au apărut datele exit-poll. „Mai ales pe cele care dau un necunoscut în fața noastră”, a subliniat Simion.
„Necunoscutul” este Călin Georgescu, pe care AUR îl propunea, în urmă cu trei ani, să fie prim-ministru. Și despre care nu s-a vorbit aproape deloc în campania electorală, toată atenția fiind concentrată pe George Simion.
În sondajele de opinie, Georgescu a stat în a doua jumătate a clasamentului, cu un salt în ultima săptămână de campanie. În ultimul sondaj Verifield, realizat pe 20-21 noiembrie la comanda USR, independentul Călin Georgescu urca la 10,6%, în fața lui Nicolae Ciucă și a lui Mircea Geoană.
Primul tur al alegerilor prezidențiale i-a trimis în finală pe Călin Georgescu – 22,94% și Elena Lasconi – 19,18%. Georgescu a fost votat de 2.120.404 de români, cu aproape 350.000 mai mulți decât cei care au votat-o pe Elena Lasconi – 1.772.503. Plasat pe locul 3, Marcel Ciolacu se află la o diferență de 2.742 de voturi de Lasconi.
Prezența la urne și votul în diaspora
Prezența la vot la alegerile prezidențiale a fost mai mare decât în 2019. În țară, 52,55% dintre persoanele cu drept de vot au fost la urne. La primul tur al alegerilor de acum cinci ani, prezența la urne a atins 47,66%.
În cifre absolute, au fost 5.665.257 de votanți în mediul urban și 3.800.000 în rural.
Pentru diaspora, puțin după ora 18.00 a fost momentul-cheie: voturile din străinătate au depășit numărul total al voturilor din primul tur al prezidențialelor din 2019, când au votat 675.348 de persoane.
Voturile din diaspora în procente reprezintă 8% din numărul total de voturi la alegerile prezidențiale. Suficiente, așa cum ne arată istoria recentă, pentru a înclina balanța atunci când scorurile sunt strânse.
La final, din diaspora au venit 821.703 de voturi.
Rezultatele din diaspora îl plasează tot pe Călin Georgescu pe primul loc, cu 43,35%, urmat de Elena Lasconi, cu 26,82% și de George Simion, cu 12,07%.
Pe primele cinci locuri, ca număr de voturi, se află: Marea Britanie (150.123 de voturi), Germania (148.135), Italia: (123.613), Spania (88.461) și Republica Moldova (80.942). În R. Moldova, Elena Lasconi a primit 56,65% din voturi, Călin Georgescu nu se regăsește în top 5.
Cum au arătat exit-pollurile
Biroul Electoral Central a acreditat patru institute de sondare pentru a prezenta exit-polluri după închiderea urnelor. Primele exit-polluri au avut date de la ora 19.00 și nu au luat în calcul voturi din diaspora.
Trei dintre institutele de sondare – Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE, The Center for International Reserch and Analyses – CIRA și ARA Public Opinion – au lucrat împreună. Marcel Ciolacu – 25%; Elena Lasconi – 18%. Călin Georgescu – 16%; George Simion – 15%; Nicolae Ciucă – 14%; Mircea Geoană – 5%; Kelemen Hunor – 4%; Cristian Diaconescu – 2%; Alții – 1%.
Exit-pollul CURS a avut o ierarhie similară: Marcel Ciolacu – 25%; Elena Lasconi – 18,10%; Călin Georgescu – 16%; George Simion – 14,10%; Nicolae Ciucă – 13%; Mircea Geoană – 5,5%, Kelemen Hunor – 4,6%.
Primele declarații
Candidatul independent Călin Georgescu a amestecat, în primul discurs, religia, misticismul, „trezirea conștiinței” și familia. „Poporul român a strigat «Pace!» și a strigat extrem de tare”, a fost una dintre frazele rostite de Georgescu, al cărui profil public îl indică având discurs legionar, antieuropean și pro-rus.
Marcel Ciolacu a pus un atribut în dreptul rezultatelor de la exit-polluri: „A fost un vot pozitiv pentru echilibru și stabilitate”, când apărea ca fiind câștigător. Și-a recunoscut înfrângerea luni, puțin după ora 15.30.
Un vot de blam împotriva coaliției PSD-PNL și „o moțiune de cenzură împotriva acestui guvern”. Așa a caracterizat Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, rezultatele date de exit-polluri, care o plasau pe locul 2.
Lasconi a avut inspirația să afirme că scorul este foarte strâns. „Speranța este vie în România”, a spus ea.
Candidatul PNL, Nicolae Ciucă, a salutat faptul că „pe scena politică este loc pentru toată lumea”. Imediat, au apărut și primele voci care cereau asumare în PNL. Ilie Bolojan, nominalizat de mai mulți candidați ca fiind preferat pentru funcția de prim-ministru, a dat tonul. „(...) votul românilor e sub potențialul PNL, orice s-ar spune. Pentru fiecare rezultat există o răspundere pe care strategii partidului, cei care conduc partidul trebuie să și-o asume”, a spus Bolojan, adăugând: „Noaptea e un sfetnic bun”.
George Simion și-a amintit, în a doua serie de declarații, și de acuzațiile că ar avea un blat cu PSD („Unde e blatul, că nu-l vedem”), și de Călin Georgescu. „I-am transmis felicitări domnului Călin Georgescu, este o opțiune suveranistă”, și-a recunoscut Simion înfrângerea, anunțând susținerea pentru Georgescu în turul 2.
Surprize în județe
În judeţul Alba, fief al PNL, Nicolae Ciucă a obținut 18,4% și a pierdut alegerile în favoarea independentului Călin Georgescu (21,89%).
În judeţul Bihor, condus de Ilie Bolojan, candidatul UDMR, Kelemen Hunor, ocupă locul 1 (18,12%), urmat de Călin Georgescu (16,81%). Nicolae Ciucă s-a plasat abia pe locul 4 (15,5%).
În Prahova, unde PSD are președinția Consiliului Județean, Marcel Ciolacu se află pe locul 2 (19,53%), cu mult în urma lui Călin Georgescu (26,03%).
În județul Brașov, unde PNL are președintele Consiliului Județean, pe primul loc a ieșit Elena Lasconi (26,41%), urmată de Călin Georgescu (20,71%). Nicolae Ciucă (7,34%) a fost depășit și de Mircea Geoană (8,56%).
În judeţul Satu Mare, preşedintele UDMR Kelemen Hunor s-a clasat pe primul loc, cu 33,74%, urmat de Marcel Ciolacu – 14,93%. În Covasna, Kelemen a urcat la 68,4%, iar următorul clasat este Călin Georgescu – 7,26%. În Harghita, Kelemen Hunor a strâns 82,66%.
În județul Argeș, Călin Georgescu este pe primul loc (24,85%), urmat de Marcel Ciolacu (24,75%) și Elena Lasconi (18,03%). În Câmpulung, unde este primar, Lasconi este pe primul loc, cu 35,97%.
Raport Expert Forum: Cum a crescut Călin Georgescu pe TikTok
Într-un raport publicat pe 23 noiembrie, cu o zi înainte de alegerile prezidențiale, intitulat „Cum a crescut Călin Georgescu în sondaje? Politica pe TikTokul românesc”, Expert Forum a monitorizat postările din perioada ianuarie-noiembrie 2024.
„Personajele politice virale constant pe TikTok sunt George Simion cu 589. 800 de urmăritori și 240,6 milioane de vizualizări de conținut pe principalele hashtaguri; Marcel Ciolacu cu 208,9 milioane de vizualizări, majoritar din conținut creat de alte conturi, cel oficial al său având doar 38.900 de urmăritori. Elena Lasconi a avut o creștere constantă, organică, din august până în prezent (...) În afară de cei de mai sus, a apărut surpriza Călin Georgescu, care a realizat în ultimele două luni viralitatea construită de primii trei candidați în 11 luni”.
La întrebarea cum a reușit Călin Georgescu să invadeze obsesiv feedurile alegătorilor?, Expert Forum a identificat două căi principale: „(i) o rețea coordonată de conturi de promovare directă, plus (ii) un grup de influenceri care promovează indirect politicianul, fără a marca în vreun fel publicitatea plătită. Un exemplu îl reprezintă campania #echilibrușiverticalitate cu 2,4 milioane vizualizări, unde influencerii îl descriu după un script copy-paste pe Călin Georgescu, fără a-l nominaliza, dar folosind caracterizările pe care și le face chiar el”.
Raportul notează că, din septembrie 2024 și până în prezent, #calingeorgescu a câștigat 120 milioane de urmăritori și a identificat o „campanie de promovare coordonată”. „Tema cu cea mai mare vizibilitate împinsă de Călin Georgescu pe TikTok în ultimele două luni este pacea, mai exact nevoia ca România să oprească sprijinul acordat Ucrainei pentru a nu implica România în război. Această temă a conflictului de la graniță e prezentă sub forma necesității menținerii suveranității și se combină cu alte narative clasice: România importă 90% din alimente, exportăm calitatea românească străinilor, exportăm grânele noastre și cumpărăm produse procesate de proastă calitate etc.”. //
