Soarta bugetului european şi a României, încă indecisă

Raluca Alexandrescu 27.11.2012

De același autor

Nici România, nici celelalte țări membre nu s-au putut întoarce acasă cu o sumă precisă de la Consiliul European.

Consiliul European de la Bruxelles, desfășurat între 22 și 23 noiembrie, s-a încheiat fără atin­gerea unui acord la nivelul celor 27, dez­nodământ de altfel previzibil, judecând după numărul extrem de mare de poziții, uneori ireconciliabile, exprimate mai ales de marii contribuitori la bugetul UE, cum ar fi Germania, Franța sau An­glia. Țările cu pondere medie în fondurile UE au constituit o a doua categorie la masa ne­gocierilor, a treia fiind cea a ță­rilor relativ nou-venite, pre­cum România, care au se­ri­oa­se dificultăți în absorbția fon­durilor europene, înregistrează întârzieri ma­sive în antrenarea măsurilor care decurg din Tratatul de aderare și, evident, contribuie cu sume relativ mici la bugetul Uniunii. Toate acestea pe fondul general al crizei economice, care, departe de a da semne de slăbire, ame­nință cu o nouă escaladare a curbei. Re­cen­tele manifestații din Spania, Anglia, Italia au arătat în ce măsură guvernele naționale sunt în dificultate în fața unor bugete subțiate și a unor politici, se pare, ineficiente de con­tra­ba­lansare a efectelor crizei. La consecințele ori­cum negative ale crizei la nivel european se adaugă, în cazul românesc, o gestionare mai mult decât defectuoasă, încă de la început, a fondurilor europene, problemă recurentă a gu­vernelor care s-au perindat de-a lungul ul­ti­milor ani și care au culminat cu înghețarea plăților pe anumite programe structurale.

Problemele României nu se opresc însă aici. Tre­când peste dificultatea, să spunem, obi­ectivă a unor negocieri unde sunt în joc marile finanțări le­gate de Politica Agricolă Co­mună (țări ca Franța sau Spa­nia fiind, în această privință, direct interesate), guvernarea din ultimele luni a aruncat pes­te România vălul sus­pici­unilor legate de nerespectarea principiilor statului de drept și a pus în spatele UE, și așa în pierdere de imagine, po­vara unui stat care nu a reușit, la cinci ani de la aderare, să internalizeze principiile de­mo­cratice unanim admise de Uniune. Un stat fluctuant, cu instituții încă fragile, cu o clasă politică needucată în spiritul valorilor eu­ro­pene, agresivă și gata să dea la schimb valori anevoie câștigate prin intrarea în NATO și apoi în UE pe un discurs naționalist agresiv, gău­nos și protecționist păgubos.

De aceea, premisele anunțate ale mandatului președintelui Băsescu în ajunul Consiliului Eu­ropean reflectau toate problemele enunțate mai sus. Criteriul principal al formulei fără vi­ziune propuse inițial de primul ministru Ponta miza pe forțarea acordării unei suplimentări a finanțărilor pentru România, în virtutea unor argumente care nu luau deloc în calcul ca­pa­citatea reală a țării noastre de a-și menține an­gajamentele economice - nici nu avea cum, cu o rată de absorbție de sub 10%. La fel de fragilă este poziția României și în raport cu ultimul raport pe justiție, care de­mon­s­trează că Europa nu a fost convinsă de cân­tecele de sirenă ale USL, atâta vreme cât una spune, alta face, și asta de manieră susținută încă de la începutul lunii iulie. Atitudinea în cazul Mircea Diaconu este cărămida cea mai recentă în această arhitectură autodistructivă concepută de sublimii strategi ai USL.

Bref, poziția României era suficient de fragilă încât să nu dea suficiente argumente în ne­gocieri cu pumnul pe masă, cerute probabil și pentru urechile unui electorat atât de sensibil în ultima vreme la discursul nostalgic an­ti­occidental. Din fericire, pumnul s-a tocit suficient pe mesele din recuzita Antenei 3, astfel că la Bruxelles România nu s-a pre­zentat nici cu temenele, dar nici cu răcnete. Negocierile pentru bugetul Europei în pe­ri­oada 2014-2020 nu s-au finalizat, oricum, dar, potrivit declarațiilor finale, care s-au do­rit a fi echilibrate, o viitoare reuniune a celor 27 în a doua jumătate a lunii ianuarie va tran­șa disputele.

Cu toate acestea, potrivit preşedintelui Traian Băsescu, România a reuşit să-şi îndeplinească din obiectivele cu care a venit la Bruxelles. „Ştiu cert că, în momentul de faţă, pentru 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere graduală la plăţile directe de cel pu­ţin 5 miliarde de euro. Deci, la cele 5,5 deja existente, se mai adaugă alte 5 miliarde“, a spus şeful statului. De asemenea, a precizat Bă­sescu, s-a reuşit readucerea cofinanţării la 85% faţă de 75%, cum era în varianta iniţială, precum şi eligibilitatea TVA. Și, mai important, s-a obținut eliminarea articolului de care României îi era cel mai teamă, anume legarea acordării finanțărilor în bugetul viitor de rata de absorbție din exercițiul bugetar pre­cedent, articol cu „dedicație“ clară pentru Ro­mânia.

Nici România, nici celelalte țări membre nu s-au putut întoarce acasă cu o sumă precisă, pentru că nu a existat un acord final asupra capitolului de buget din care se va face tăierea suplimentară de 30 de miliarde de euro - până la 100 de miliarde convenite - cât este, se pare, necesar pentru echilibrarea acestui buget zdruncinat. Britanicii, de pildă - amenințați cu zâmbetul de buze de cancelarul Angela Merkel, în debutul Consiliului Eur­o­pean, pentru poziția lor, ca de obicei, sin­gulară -, și-ar dori o diminuare sensibilă a bugetului destinat funcționării Comisiei Eu­ropene, măsură ce ar putea duce în mod na­tural la scăderea birocrației europene, greoaie și autosuficientă. Cheltuielile imense și de­seori autogenerate ale uriașului aparat bi­rocratic european au stârnit nu o dată dez­bateri ample și aprinse, legate de utilitatea acestuia pentru sutele de milioane de ce­tă­țeni europeni. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22