De același autor
Primul care a inteles ca electoratul vrea o schimbare a fost PSD. Alegerile locale l-au trezit brusc din visul de aur al celor 50 de procente pe care generosul IMAS i le atribuia constant, la trista realitate a celor 33 de procente reale, cu doua in urma opozitiei. A fost suficient.
Vreti schimbare? Lasa ca va dam noi, a fost mesajul subliminal al PSD.
Insarcinat cu impresia schimbarii a fost "cancelarul" premierului, Alin Teodorescu. El este autorul normelor metodologice ale alegerilor preliminare interne pe model american. Din acest motiv el este cel mai urat dintre pesedisti, fireste, de catre cei care n-au luat testul. Se adauga zambetul strepezit al reprezentantilor societatii civile pentru unul de-al lor care s-a dat cu guvernul si ciuda mofluza a fostilor colegi de institut, a caror credibilitate profesionala a fost trasa in jos in momentul sariturii sale agile in barca lui Nastase.
Probabil de aceea, cand apare la televizor, Alin Teodorescu pare sa astepte o piatra de undeva. Ei bine, la o investigatie mai serioasa, nu are de ce. Alegerile interne doar au ridicat praful de pe listele PSD vreo cateva luni, luand fata opozitiei tocmai cand aceasta avea sansa unui start bun, dupa alegerile locale. Toata vara s-a vorbit de PSD, de legitimitatea alesilor si de progresul tehnic promovat prin votul electronic. Acum insa praful s-a risipit, lasand sa se vada acelasi PSD. Cu foarte mici exceptii, greii partidului sunt tot acolo: de la Nastase, Mitrea, Dan Ioan Popescu, Serban Mihailescu, la eternii Taracila, Solcanu, Paunescu, Cozmanca. Doar Florin Georgescu a fost trimis la Banca Nationala, prim-vice. Pe ici, pe colo, cate un parlamentar obscur a fost inlocuit de prefectul judetului. Pe fondul de nemultumire creat s-a vazut ca la alegerile interne s-au exprimat mai multe voturi decat are partidul membri. O anumita parte a presei a exultat: "se fura intre ei".
Mult trambitatul Consiliu de Integritate Morala, care in imaginarul colectiv ar fi trebuit sa ridice sabia asupra capetelor compromise, s-a facut de ras eliminand o duzina de necunoscuti. Ca sa vezi cine erau coruptii din PSD, dupa patru ani de guvernare si-o suta de scandaluri de presa, unii de care n-a auzit nimeni.
Alianta cu PUR si revenirea in fruntea partidului a lui Ion Iliescu, legendarul Pesedeu, a desfigurat ce mai ramasese din rezultatele alegerilor interne. La Bucuresti, de pilda, lista pentru Senat este de nerecunoscut: Iliescu in cap, urmat de un aliat pur, Corina Cretu, si abia apoi Sorin Oprescu, care iesise primul la preliminare. Alin Teodorescu insusi, dupa atatea sacrificii pentru partid si stat, a fost surghiunit la Braila. Inca se cauta un loc eligibil pentru Madalin Voicu, care prin forte proprii nu si l-a adjudecat, ca si pentru traseistul Duvaz, care totusi i-a imbrobodit bine pe profesori cand au cerut majorarea salariului cu 100% si s-au multumit cu 30%.
Marea victorie pe care o clameaza PSD-ul este plasarea pe locuri eligibile a douazeci de tineri, in varf cu Ponta, pupilul lui Nastase, si Daciana, fata ministrului Ilie Sarbu. Totusi, intre cei aproape 200 de parlamentari pe care spera sa-i obtina PSD-ul, nu vor conta prea mult.
La opozitie, cuvantul de ordine pare sa fie: oameni noi. Ramane de vazut cat vor fi de capabili, dar in orice caz au o calitate, sunt noi. Sa n-ai de unde sa-i apuci in campanie. La PD, Basescu a taiat in carne vie: din 40 de parlamentari, au mai ramas pe liste 12. Acolo unde organizatiile au obtinut rezultate sub media pe tara (circa 15% in alegerile locale), presedintii n-au avut ce sa caute pe liste. Ca sa dea un exemplu, Basescu intai si-a scos cumatrul, pe Ion Carstoiu, deputat de Arges. Senatorul Romeo Hanganu, presedinte al organizatiei Prahova, si cativa consilieri s-au refugiat la PUR, "singurul care ne-a intins o mana calda". Dupa cati oameni a pierdut PUR in urma alierii cu fostul inamic pesedist, trebuie sa fi fost si transpirata. Pantelimon Manta, presedintele de la Gorj si deputatul Stefan Bejat, Ioan Onisei la Neamt, Vasile Nistor la Bacau sunt tot atatia lideri care nu-si mai gasesc loc pe listele parlamentare. Chiar Vasile Bran, care la Brasov "a scos un primar", paraseste Parlamentul in urma scorului modest obtinut la scara intregului judet. Basescu a mai introdus un criteriu personal, zis si "stalpul de telegraf". E vorba de parlamentari pe care timp de doua, chiar trei mandate, exact atat s-a sprijinit PD-ul, cat pe un stalp de telegraf. N-au luat "stalpul" Teodor Cladovan la Timisoara, Mircea Man la Satu Mare, Nicolae Nan la Sibiu, dar ce rost are sa va vorbesc despre politicieni atat de discreti incat n-ati auzit de ei si nici n-o sa mai auziti.
In sfarsit, persoane controversate pe motiv de afaceri nu prea sunt, deoarece inca din 2002, cand li s-a cerut sa opteze intre politica si business, au ales sa migreze la PSD.
Cel mai lin pare sa fi trecut hopul listelor PNL. Si aici listele s-au innoit: in proportie de 70% sunt oameni care n-au fost in Parlament sau in Executiv.
Felul de a fi al lui Stolojan a indus PNL-ului o multime de criterii cu punctaj aferent: profesional, politic, notorietate si increderea publicului, plus criteriile Coalitiei pentru un Parlament curat (traseism, colaborare cu securitatea), una peste alta am numarat vreo cincizeci de pozitii si punctaje. Organizatiile peste media pe tara si-au facut singure listele, cele mai slabe au primit intariri de la centru, ca Adrian Cioroianu la Timis. 30% din locurile eligibile sunt ocupate de tineri ca Raluca Tatarcan, Ionut Popescu, Cristi Boureanu, Dan Moteanu, presedintele organizatiei de tineret, si Cristian Busoi, liderul studentilor liberali.
Persoanele controversate au fost fie respinse de Delegatia Permanenta, cum a patit Viorel Catarama, rejectat pentru imagine proasta, fie s-au retras cand afacerile lor au fost tinta unor articole de presa: Vranceanu la Vaslui, Tardea la Gorj, Marin Anton la Ilfov. Scos de pe lista de Bistrita pentru inactivitate, Dorin Popescu aud ca s-a refugiat la PUR. I-o fi intins o mana calda...
Un joc interesant face Actiunea Populara, nu neaparat prin consecintele pe care le-ar putea avea asupra sa, ci asupra... UDMR. Radicalii din Uniunea Civica au decis sa nu participe pe liste comune cu UDMR, ceea ce ar putea faramita electoratul maghiar.
Daca justitia va bloca posibilitatea Uniunii Civice de a candida ca partid pe lista separata, aceasta va apela probabil la cea a Actiunii Populare, asa cum a facut-o si la locale si a adus Actiunii in Harghita si Covasna cel mai bun scor.
Zoe Petre a declarat deja ca asteapta propunerile civistilor maghiari, iar Szilágy Zsolt, liderul acestora, a raspuns pozitiv. Daca radicalii reusesc sa adune doua procente, nu se stie daca AP va ajunge in Parlament, dar UDMR s-ar putea vedea sub pragul electoral.
Vom trai si vom vedea.
