De același autor
Timp de două săptămâni, în paralel cu HBO, guvernul a difuzat în prime-time un serial plin de suspense, având-o ca protagonistă nu pe Nicole Kidman, ci pe Lia Olguța Vasilescu, și ca subiect Legea salarizării unitare a personalului bugetar. Paralela nu este o simplă figură de stil, ci dorește să sublinieze adevărata natură a demersului guvernamental - aceea de show politic și de mistificare. A doua serie a show-ului ar trebui să înceapă săptămâna asta, când legea ajunge în parlament și în sfârșit vom putea afla ce cuprinde. Până acum, transparența guvernamentală a fost, vorba lui Caragiale, sublimă, doar că a lipsit cu desăvârșire. Până și marele moment al semnării legii de către conducerea PSD și ALDE la Sinaia, anunțat cu surle și trâmbițe, a fost amânat. Deși Liviu Dragnea a justificat amânarea prin dorința specialiștilor din ALDE de a studia legea, pe care nici măcar nu o văzuseră până atunci, noi suspectăm mai degrabă că specialiștii PSD mai aveau de fapt de lucru la acest document, elaborat în grabă și în mare secret, și că d-l Dragnea a dorit să scurteze timpul afectat dezbaterii lui, făcându-l public după weekend, adică în săptămâna premergătoare Paștilor, când apetitul pentru analize serioase scade, ca și energia pentru protestele anunțate deja de unele sindicate. Situația se va prelungi de fapt până după după minivacanța de 1 Mai. Ne vom da seama de ce, când cifrele vor deveni publice, dar sindicatele și economiștii au formulat deja o serie de critici dure la adresa legii. Politicienii s-au abținut de la comentarii pertinente.
Promisiuni pe hârtie |
---|
Soldații și fruntașii militari vor beneficia de cea mai importantă mărire, de 267%, urmează plutonierii majori din MAI, cu 126%. De la 1 ianuarie 2018, un medic rezident anul I va primi un salariu brut de 5.700 lei brut, un medic specialist - peste 12.375 lei lunar, un medic primar - maximum 15.625 lei. Din 2020, învăţătorii debutanţi vor câştiga aproape 3.300 brut lunar, iar profesorii din învățământul liceal care au gradul V aproape 6.100 brut lunar. |
Vicii de procedură
Deocamdată, dezbaterea publică a semnalat o problemă de procedură, care viciază întregul proces, și anume transformarea legii din proiect guvernamental în inițiativă parlamentară. Liviu Dragnea a declarat, ingenuu, că s-a lăsat convins de această idee „pentru a câștiga timp“. Doar că astfel au fost eliminate atât dezbaterea publică, cât și avizul Consiliului Economic și Social și negocierea cu partenerii sociali. Sindicaliștii, în frunte cu liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, s-au plâns nu numai de ignorarea totală a unor confederații, ci și de faptul că nici celor chemați nu li s-a prezentat proiectul legii în ansamblu, ci doar anexele care priveau sectorul lor de activitate. În aceste condiții, este greu să-ți dai seama dacă toți angajații vor fi tratați cu aceeași unitate de măsură. Guvernul a replicat că sindicatele își vor putea spune punctul de vedere în cadrul comisiilor parlamentare. Știm însă că atât invitații, cât și timpul de dezbatere sunt la latitudinea președintelui comisiei, iar timpul rămas pentru deliberări este deja prea scurt pentru o lege atât de complexă. Totodată, o invitație la comisia parlamentară nu ține loc de negociere, ceea ce i-a determinat pe unii lideri sindicali să ceară demisia ministrului Muncii și a ministrului pentru Dialog Social.
Avem, de asemenea, toate motivele să credem că dezbaterea va fi superficială și că legea va trece în trombă, parlamentarii fiind grăbiți să-și vadă indemnizațiile dublate de noua lege. Nu va conta câtuși de puțin că este vorba de o lege tehnică, ale cărei baze de date se află la guvern și nu ar fi trebuit să fie puse la dispoziția PSD, unde legea a fost lucrată în proporție de 80%, potrivit ministrului Muncii. După cum a fost tratat acest subiect de televiziunile puterii, înțelegem însă că PSD a fost interesat mai mult de o temă de propagandă, care să mascheze favorizarea categoriilor politice și profesionale importante pentru PSD. Nu întâmplător Liviu Dragnea și Lia Olguța Vasilescu au fost singurii purtători de mesaj autorizați pe această temă.
Natura legii și capcanele ei
Deși textul proiectului de lege a fost disponibil doar „pe surse“, documentul a fost criticat aspru la unele televiziuni. Specialiștii au demonstrat chiar că ar fi vorba de fapt de o lege a majorării salariale, nu de una a salarizării unitare, fapt ce nu este reprobabil în sine, dar trebuie asumat ca atare. Dimensiunea și modul de acordare a acestor majorări, care se vor efectua în intervalul 2018-2021, sunt însă problematice. Potrivit ministrului Vasilescu, ar fi vorba de 56% pe parcursul următorilor patru ani, cu dublarea salariilor de sub 4.000 lei. Ele se adaugă unor creșteri salariale acordate deja, în sănătate, în educație (15%), în administrația publică locală (20%) și în instituțiile de cultură (50%). Toate aceste creșteri, ca și raportul de 1:12 între salariul minim și cel maxim din sectorul bugetar, ceea ce rezultă într-un salariu de peste 17.000 de lei pentru șeful statului, aflat în vârful ierarhiei administrative, au generat dubii cu privre la menținerea echilibrelor din bugetul de stat, în ciuda asigurărilor date de ministrul Muncii şi de ministrul Finanţelor Publice, care promit menţinerea deficitului bugetar la nivelul de 3%. Rămâne să convingă și Comisia Europeană, căreia i se va trimite un raport detaliat.
Regula de trei simplă |
---|
Scrisoarea pe care Romanian Business Leaders i-au trimis-o premierului Grindeanu arată că în România muncesc 5,2 milioane de oameni: 2,5 milioane în firme private românești, cu cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei), 1,2 milioane în sectorul bugetar, cu un salariu mediu de 2.300 de lei. „Ați afirmat public că aveți grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunați o dată încasările bugetare din ianuarie și februarie și să faceți regula de trei simplă“, se mai arată în scrisoare. |
Este limpede însă că, dacă unele salarii vor crește spectaculos, iar deficitul se va menține la nivelul de 3%, cineva va trebui să piardă, chiar dacă alte cheltuieli bugetare - pentru investiții, de pildă - vor fi drastic reduse. Atât Bogdan Hossu, cât și Sebastian Oprescu, liderul sindicatelor funcționarilor publici, au arătat că guvernul nu și-a asumat nicăieri angajamentul că salariile aflate în plată nu vor fi diminuate. Doamna Vasilescu a admis chiar că unele salarii vor scădea, dar numai pentru „bugetarii de lux“, cum ar fi cei din ANPC și ANRE, de pildă. Alți bugetari de lux însă, de la BNR și de la ASAF, nu vor fi afectați, pentru că drepturile lor, spune ministrul Muncii, ar fi fost agreate cu CE. Tot ea a afirmat că o decizie CCR privind salarizarea la un nivel unitar nu va putea fi pusă în aplicare, fără a explica de ce, PSD aplică principiul bunului plac în privința obligațiilor legale ale guvernului. Tot la capitolul economii, liderii sindicali au indicat limitarea sporurilor la 30% din fondul de salarii, ceea ce ar putea prezenta unele probleme pentru acele categorii de angajați care încasau mai mult din sporuri decât din salarii. De asemenea, dacă tichetele de masă și de vacanță vor fi socotite sporuri, vor rămâne mai puțini bani peșin din cele 30 de procente.
Planurile guvernului au alarmat și sectorul privat, care, din motive economice, nu poate acorda măriri salariale similare. Antreprenorii reuniți în asociația Romanian Business Leaders i-au trimis premierului Grindeanu o scrisoare extrem de critică, rămasă însă fără ecou. Consecințele economice ale acestei discrepanțe dintre sectorul public și cel privat merită o analiză separată. Alte critici au vizat discriminarea dintre funcția politică și cea publică. Astfel, deși funcțiile politice, adică ale primarilor și președinților de CJ, cresc considerabil, cele ale specialiștilor sunt limitate la plafonul reprezentat de salariul viceprimarului, primarii și președinții de CJ având mână liberă în stabilirea lor. Funcția politică are astfel prioritate față de funcția publică. Nu sumele sunt problema, ci principiul, spun liderii sindicali, pentru că funcționarilor din primării și CJ nu li se aplică de fapt criterii profesionale, ci bunul plac al șefului ales pe criterii politice.
O provocare politică
Legea salarizării unitare sau, mai degrabă, a majorării salariale este de fapt o lege de răsplătire a clientelei și a categoriilor de bugetari indispensabili asigurării monopolului PSD asupra puterii, cum sunt, de pildă, primarii și președinții de CJ. Aceasta este marea minciună, vinovată, pe care PSD și ALDE o servesc populației și care are toate șansele să-și producă nestingherită efectele nocive în economie, pentru că niciun partid politic nu a contestat vreodată o mărire salarială, de frică să nu o deconteze electoral, mai ales că ne putem imagina furtuna mediatică ce se va dezlănțui la Antena 3 și România TV dacă PNL sau președintele ar încerca să torpileze această lege, prezentată ca mană cerească pentru salariați. Un minim simț al responsabilității ar dicta totuși o analiză critică a legii și o corectare a aberațiilor ei. Noi știm însă, din experiență, că responsabilitatea nu este o caracteristică a politicienilor români. Inconștiența și cinismul electoral, în schimb, da.