De același autor
Comunitatea de Informatii, care ar urma sa reuneasca cele mai importante servicii secrete romanesti, este necesara pentru a evita suprapunerile care exista in activitatea acestor institutii. Pentru a fi eficienta si in afara oricaror suspiciuni, inainte de crearea suprastructurii informative, cele sapte servicii care ar urma sa o compuna ar trebui reformate si cernute prin sita. Comasarea si plasarea lor sub o comanda unica inainte de a le curata si innoi ar putea fi o operatiune periculoasa si pentru seful statului, si pentru viitorul democratiei autohtone. Graba cu care Traian Basescu incearca sa formeze Comunitatea de Informatii ar putea crea unele complicatii. Seful statului a pus la punct o lege prin care se infiinteaza aceasta suprastructura, inainte de a avea la indemana proiectele de modificare a Legii sigurantei nationale sau a Legii de functionare si organizare a Serviciului Roman de Informatii, lasand astfel la indemana PSD initiativa de schimbare a acestor legi. Cadrul legal precar in baza caruia functioneaza serviciile speciale, dar mai ales intarzierea cu care se reformeaza pun sub semnul intrebarii oportunitatea infiintarii Comunitatii de Informatii in acest moment.
Serviciile secrete - reorganizate, dar nereformate
Amanunte despre gradul reformei sau despre numarul de ofiteri care inainte de 1989 erau angajati sau colaboratori ai Securitatii si care lucreaza inca pentru serviciile speciale nu reuseste sa afle nici Parlamentul, care controleaza aceste institutii. Unele procente au fost avansate, cu oarecare timiditate, de sefii Serviciului Roman de Informatii (SRI) si Serviciului de Informatii Externe (SIE) in ultimii ani: rezulta astfel ca 20 la suta dintre angajatii spionajului actual provin din cel ceausist, iar 15 la suta dintre lucratorii SRI provin din structurile fostei Securitati. Despre celelalte servicii se stiu si mai putine lucruri, dar cu toate acestea unele par irecuperabile: serviciul secret al Ministerului Justitiei, fostul SIPA, si serviciul de informatii al Ministerului Administratiei si Internelor, UM 0962, fosta UM 0215. Exista indicii ca ofiterii de la SIPA ar fi strans date compromitatoare despre magistrati, pentru ca la momentul oportun sa-i poata santaja, in vreme ce serviciul secret al Ministerului de Interne a fost acuzat de mai multe ori in ultimii 15 ani ca ar fi facut politie politica. Nu mai poate avea nici o credibilitate Serviciul Independent de Protectie si Combaterea Coruptiei din Ministerul Justitiei dupa ce a fost condus, pana de curand, de Marian Ureche, fost adjunct al Directiei I din Securitate, implicat in combaterea posturilor occidentale si a intelectualilor dizidenti. Potrivit unor membri ai Comisiei parlamentare de supraveghere a SIE, si la varful spionajului autohton s-ar afla persoane care au facut cariera inainte de 1989, pe vremea cand lucrau in Directia de Informatii Externe.
Serviciile speciale romanesti au fost curatate doar partial, in locurile in care colaborarea cu NATO i-a fortat pe sefii acestor organizatii sa filtreze anumite departamente. In rest, au fost pastrati vechii “profesionisti” cu obiceiurile lor cu tot. Ei stiu cum se fac lucrurile murdare fara sa lase urme si devin repede folositori puterii, oricare ar fi ea. Cel putin 70 dintre ofiterii SRI care au cerut ORNISS - Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, certificate pentru a lucra cu documente clasificate NATO au fost refuzati. Radu Timofte, directorul Serviciului Roman de Informatii, a facut publica aceasta informatie acum un an, precizand ca cei care nu au voie sa lucreze cu date NATO vor ramane totusi in SRI. Nu se stie insa cati dintre cei 12.000 de lucratori ai serviciului au cerut aviz de la ORNISS si cati s-au ferit sa o faca sau au fost pastrati de catre conducerea institutiei pentru scopuri ascunse. SRI a ramas cu cei 12.000 de salariati oficiali supradimensionat in raport cu populatia Romaniei si cu amenintarile la adresa sigurantei nationale, prin comparatie cu alte state europene, cum ar fi Franta, de pilda, care are o populatie de patru ori mai mare si un serviciu de informatii intern de doua ori mai mic. Schema SRI este, asadar, mult prea incarcata pentru un serviciu care nu mai face politie politica si se ocupa doar de amenintarile reale la adresa securitatii.
Cele sapte servicii care ar urma sa compuna Comunitatea de Informatii (SRI, SIE, STS, SPP, serviciile secrete ale ministerelor Justitiei si de Interne, Directia Generala de Informatii a Armatei -DGIA), desi au suferit diverse reorganizari, nu au fost reformate si curatate in profunzime. Presedintele Basescu mizeaza probabil pe capacitatea sa ordonatoare pentru a le profesionaliza si a le face sa cante pe aceeasi voce. Inainte de a se fi lansat in aceasta aventura, seful statului ar fi trebuit sa se gandeasca la cateva mutari premergatoare: sa-si asigure sprijinul politic al coalitiei de guvernamant, sa schimbe legile cadru privind siguranta nationala si sa-i elimine din structurile informative pe cei care au lucrat pentru Securitatea ceausista. Fara acesti trei pasi, demersul sau fie nu reuseste, fie risca sa duca la crearea unei suprastructuri periculoase care, in cele din urma, il va manevra pe seful statului dupa bunul plac.
