ANUL XXXII (1574) (6 septembrie 2022)

Trebuie să-i fim recunoscători lui Gorbaciov, indiferent de scopurile reale pe care le-ar fi avut.

Coaliția adusă la putere de ambițiile, lipsa de scrupule și principii ale lui Iohannis, Cîțu și alți zmei de mucava este mult mai toxică decât ne puteam imagina și cei mai pesimiști dintre noi.

Președintele Franței ne-a anunțat solemn că „epoca abundenței s-a sfârșit” – sfârșit confirmat și de șefa CE, Ursula von der Pfizer.

Turcescu a ratat examenul de conștiință odată cu statutul său din ce în ce mai confuz: jurnalist acționatde mai multe butoane de comandă, politician eșuat, din nou jurnalist gata de orice pentru audiență.

Când Olaf Scholz a anunțat că susține intrarea României în Schengen, Marcel Ciolacu a aplaudat solidaritatea stângii europene. Pesediștii caută să se înfățișeze și-n guvern sub etichetă ideologică.

Europenii, și afirmația este valabilă și pentru România, nu par să realizeze că războiul din Ucraina ne va schimba radical viața și impactul acestuia se va simți multă vreme de acum încolo

Legile Educației sunt hibridul monstruos născut din încrucișarea dintre un vid solemn și un ghem de interese.

În cele din urmă, credința lui Gorbaciov că poate să umanizeze comunismul a dus la societăți mai umane și la prăbușirea comunismului.

Imaginea de acum este aceea a unui Beijing dominat de „sindromul puterii care a ajuns la apogeu”. În viziunea analiștilor, este combinația care face China și mai letală.

Combaterea dezinformării și teoriilor conspiraționale nu ține de ideologie, ci de proces, iar analizele la care contribui sunt făcute cu atenție la riscul prejudecăților de tot felul.

Polonia folosește într-un mod exemplar criza din Ucraina pentru a se profila ca mare putere regională pe flancul estic al NATO și al UE și de a fi acceptată în rândul celor mari – Franța și Germania.

Doamna Truss promite să fie un lider care va păstra relația specială cu Statele Unite, va crea probleme serioase Uniunii Europene, va aduce China la exasperare și Rusia la capătul răbdării.

Între anii 1930 și 1960 Algeria era incapabilă să se hrănească singură, de aceea subvențiile de la Paris au salvat-o.

Vara asta, am vrut să mă fac utilă, să dau ceva înapoi, nu doar să am o perioadă estivală cu bere artizanală. Am avut plăcerea să mă voluntariez copiilor din „Asociația Magic”, bolnavi de cancer.

Voicu avea o modalitate a lui, unică,  de a întreba: „De ce ?!”. Mi se pare că de ce-ul acesta merită reluat acum.

Tartuffe a devenit pentru teatrul românesc arma de luptă împotriva unei pecingini ce s-a întins fără opreliști în societate după revoluția din 1989: impostura.

Barry Strauss este unul dintre cei mai șarmanți povestitori ai istoriei dintre marii istorici ai lumii occidentale aflați acum în vogă.

Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc de Alina Nelega este restituirea unei artiste imense și în același timp un roman frenetic, suculent despre teatru în prima jumătate a sec. XX.