ANUL XXXI (1517) (17 Martie 2020)

Ce-ar trebui să facă guvernul, în condițiile pandemiei Covid-19? Să acționeze la timp și nu mai târziu. Să facă ce-i de făcut și nu mai puțin.

Nenorocirea prin care trece omenirea este acel moment de răscruce în care măștile cad. Care scoate la suprafață ce e mai bun sau mai rău din oameni. În care fiecare dintre noi își dă adevărata măsură.

Sfârșitul pandemiei ne va găsi într-o altfel de lume. Nimic nu va mai fi la fel.

OMS a declarat pandemie de coronavirus (Covid) omologând astfel noul pericol mondial. El ne mai lipsea! De parcă n-aveam destule pericole și fără să bage China toată lumea-n boală.

Se vede în această conjunctură globală excepțională cât de importantă este presa și cât de necesară este respectarea principiilor etice ale profesiei.

Amânat, anulat, interzis. Distanțare socială, autoizolare, încetinire. Contacți.

După mascarada din jurul învestirii guvernului Orban 2, vom rezolva mai ușor dilema postdecembristă privind raportul dintre cinism și lipsă de inteligență la nivelul clasei politice românești.

Președintele Macron a invitat la o reflecție post-pandemie asupra modelului de dezvoltare planetar din ultimele câteva decenii „care își arată defectele”.

Pandemia venită din China va trece, însă va lăsa în urmă o severă criză economică și importante mutații geopolitice și geoeconomice, cu o puternică tendință spre de-globalizare.

Virusul s-a răspândit în peste 100 de țări din întreaga lume, ceea ce a determinat Organizația Mondială a Sănătății să declare pandemie de Covid-19.

Criza epidemiei de coronavirus din Europa este revelatoare pentru disfuncționalitățile, dar și pentru lipsa solidarității dintre statele membre.

Această criză s-ar putea termina în patru săptămâni, cu semnarea unui nou acord care să crească prețul barilului, să liniștească piețele financiare înaintea referendumului și să consolideze rubla.

Interviu cu Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, fost ministru de finanțe

Interviu cu Smaranda Vultur, doctor în Litere la Universitatea Bucureşti, critic literar, specialistă în istorie orală.

Începând cu 1 martie, Luxemburgul a devenit un laborator de mobilitate pentru secolul XXI, o realizare inedită pentru o țară foarte puțin cunoscută în lume.

Alexandru Repan a impus pe datele naturale ale talentului său un profil anume al actorului charismatic definit prin cultură, educație și bun-gust. Un Jeremy Irons, la fel de deștept și seducător.

Fascinant demersul lui Douglas Smith de a pune sub lupă destinele nobilimii ruse în preajma lui 1917.

Orașul leagă și dezleagă destine, conflicte afective, produce revelații și descarcă energiile reflexive, generează subtile inter-cauzalități socio-etno-mentalitare.

Scriitoarea israeliană Ayelet Gundar-Goshen a publicat până acum două romane, O noapte, Marcovici și Trezirea leilor, ambele primite cu entuziasm de presa de specialitate.

Filmul Ivanei Mladenović povestește întâmplări din vara petrecută în Kladovo, orașul ei natal din Serbia. Relatarea e o punere în scenă a unor situații care au marcat-o în trecut

Shakespeare arată cum totul se repetă. Oamenii nu se schimbă. Natura lor rămâne la fel de pătimașă.