ANUL XXXIII (1581) (20 decembrie 2022)

În raport cu regatul pierdut, dar niciodată uitat, al libertății, omul trăiește, existențial vorbind, ca un rege într-un exil aproape neîntrerupt. El este, cum scria Pascal, „un rege deposedat“.

Anul 2022 se încheie exact cum a început: prost.

Nicicând după 1989 România nu a fost pe mâini mai proaste, într-un moment istoric atât de riscant cum este cel pe care îl trăim.

Bugetul a trecut fulger prin Parlament unde opoziția l-a declarat ,,mincinos” iar Ciucă l-a considerat „primul buget construit pe proiecte”. Proiecte de trecut, vorba cuiva.

După aproape 2 ani de la înregistrarea dosarului 815/59/2021, 13 amânări de ședință și 3 amânări la pronunțare, acțiunea plagiatoarei Ramona Lile la Curtea de Apel Timișoara a fost respinsă.

La Memorialul Revoluției din Timișoara există un steag din decembrie 1989 care are gaura lângă stema Republicii Socialiste. 

Tabloul dezolant al unui sistem unde educația nu mai are altă funcție decât să sune bine într-un program politic de adormit copiii nu lasă loc, din păcate, de prea multă speranță.

A doua agresiune a Rusiei contra Ucrainei, dar și eșecul intrării în Schengen au fost folosite în politica noastră internă pentru a obține consens. Cu rezultate incerte.

Lecțiile lui azi le vom învăța mâine. Să sperăm că în acest mâine nu vom uita nici povestea – adesea dureroasă – a lui ieri.

Prima lecție pe care europenii au fost nevoiți să o învețe pe calea cea grea este că lumea nu funcționează după regulile internaționale decât dacă aceste reguli sunt susținute de forță.

Anul viitor va fi marcat de o intensificare a tensiunilor geopolitice și a bătăliei globale pentru resurse și influență, care în 2022 a intrat într-o fază critică.

Noua politică a Franței spre Est, resetarea politicii orientale a Germaniei sunt factori favorizanți pentru Republica Moldova.

Nu vreau să stric confortul celor care se gândesc azi la sărbători și se pregătesc pentru ele. E normal să fie așa. Propun doar o breșă, o privire spre Crăciunul însângerat din 1989.

Cum vom putea gestiona o societate în care o mare parte se deplasează tot mai departe de vreo înțelegere comună a realității e greu de spus, dar cel mai probabil trebuie deja să ne pregătim.

Modul cum folosim termenul de comparație este esențial. Nenorocirile altora vs norocul nostru de a nu le experimenta constituie, de fapt, premisa unei alegeri. Un test posibil al fiecăruia.

Rămâne de dezbătut vinovăția poporului rus, care nu este deloc de neglijat și ar trebui să pună în gardă toate țările care au regimuri gri, de democrație puțin consolidată.

În condițiile urgenței și crizelor istoriei contemporane, evident că teatrul devine reflexul lucid al dinamicii socio‑umane și se simte chemat  să pună umărul la mișcarea în direcția bună a omenirii.

Cronica la „Doctorul” de Robert Icke, în regia lui Andrei Șerban (Teatrul Maghiar din Timișoara): pentru Ruth, viața are un sens concret, prin început și sfârșit.

Insert este un proiect de artă care reunește intervenții în presa culturală tipărită locală și națională și în spațiul public din Timișoara. Insert este parte din Chronic desire.

10 cadouri pe care (vi) le puteți aduce în dar. 10 cărți.