ANUL XXVI (1358) (29 Martie 2016 - 04 Aprilie 2016)

Textele antitehnocrație par scrise de aceeași mână, undeva într-un laborator de partid. Când toate televiziunile declanșează, apăsate pe buton, o campanie negativă, puțin probabil să nu fie vorba de coordonare.

Mafioții Capitalei rămân indestructibili și vor putea influența rezultatul alegerilor din iunie, prin candidatură proprie sau sprijinirea unui candidat apropiat lor.

Un primar de comună de la putere avea șanse de două ori mai mari să ia bani de la guvern decât unul de la opoziție.

Atentatele teroriste și discursurile extremiste se hrănesc reciproc, ca într-o spirală cretină și mortală în care noi, europenii care suportăm pe pielea (și mintea) noastră ambele ciume, nu suntem decât cantitatea inocentă și neglijabilă.

Nu mă simt deloc confortabil văzând cum o agresiune stupidă și fără șanse de reușită a câtorva scriitori nemulțumiți din cine știe ce pricini contra asociației lor de breaslă „concurează“ pe micile ecrane sau în presa scrisă evenimente cu adevărat importante și preocupante pentru noi toți.

Cei care spun despre noi că stricăm imaginea Uniunii uită că de vreo doi ani încoace această imagine e tot mai deteriorată din cauza fostei conduceri, ai cărei membri sunt mai preocupați de funcțiile lor decât de binele scriitorimii și, ceea ce e mai rău, se premiază între ei, manipulând voturile juriilor.

În această luptă se consumă enorm de mulţi nervi, multe ore de stat „pe chat“ din partea combatanţilor sau vezi cum de pe prima pagină a României literare au dispărut fotografiile, pentru a lăsa locul unor manifeste publicate cu litere mărunte. OK, totuşi, pentru ce luptă aceşti oameni?

Identificarea certă a primului criminal în serie de notorietate mondială ar reprezenta un dezastru pentru mass-media.

Nu există niciun interes pentru continuarea reformelor, lucru care va fi plătit de economia noastră în anii următori, când consumul îşi va epuiza forţa de a trage în sus economia. Încetinirea consumului va putea fi observată deja în 2017, când politicienii care vor ajunge la guvernare se vor dezmetici într-un peisaj arid, lipsit de bani, fără investiţii, dar cu deficite mari.

Se marchează trecerea unui secol care a fost uimitor pentru Irlanda, care a parcurs uluitorul drum de la una dintre cele mai sărace şi dezavantajate provincii ale Marii Britanii la un stat independent, membru al UE, cu un nivel de viaţă care îl situează pe locuri fruntaşe în mai toate statisiticile mondiale.

Pacificarea durabilă stă în reconstrucție, dar, pentru moment, țările și comunitățile Orientului sunt incapabile să își ia destinele în propriile mâini.

Rareori se întâmplă ca, într-o țesătură atât de complicată de idei, situații, teme și acțiuni paralele, regizorul să găsească măsura artistică unică și să fie coerent în comunicarea mesajului. Afrim reușește datorită unor potriviri extraordinare de viziune de la text la interpreți, de la decor și costume la proiecțiile video și muzică.

Dacă s-ar reuși donația națională pentru Cumințenia Pământului, s-ar crea un precedent prețios. Posibil de urmat și de dezvoltat. Dacă însă nu se ajunge, din păcate, la o finalizare pozitivă, prilejul ar trebui măcar folosit pentru ca mediatorii experimentați și acreditați să genereze o dezbatere privind educația estetică a tinerilor. Dar și a bogătașilor cam neinstruiți din ziua de azi.

În Dialoguri de duminică există o lecție ascunsă, care te face să te întorci, în final, la textul intitulat Despre miracolul întâlnirilor: prietenia.