Pe aceeași temă
Revista 22 a analizat efectele nocive asupra Justiției pe care unele dintre amendamentele asumate de PSD și ALDE le pot avea asupra justiției.
Amendament privind limitarea mijloacelor de proba. La art. 97, lit. e) a alin. (2). Mijloacele de probă se definesc astfel: ”înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă.”
Ce presupune: Din mijloacele de probă dispar, prin eventuala adoptare a unui astfel de amendament, înregistrările video, inclusiv cele de pe camerele de luat vederi montate pe stradă sau în instituții publice. Procurorul Bogdan Gabor, președintele Asociației Procurorilor din România, oferă un exemplu concret care arată pericolul unui astfel de amendament, crima de la metrou petrecută, luni, în București. „Cum va putea fi dovedită această crimă, în condiţiile în care îţi este interzis să ridici imaginile de pe camerele de luat vederi? Orice avocat va demonta orice altă probă în afara unor fotografii judiciare, pentru că fotografiile rămân ca probe, conform acestui amendament. Crima de la metrou nu va putea fi dovedită, deşi avem imagini cu autorul, ci va rămâne cu autor necunoscut. Altfel, trebuie să fie martori care să descrie efectiv scena care s-a petrecut. Însă poate că martorii nu vor putea spune cum a căzut victima pe șine, dacă a lovit-o, aruncat-o cineva. Poate că doar au văzut-o direct căzută și, atunci, în lipsa înregistrărilor video ca probe, nu se poate demonstra că o anume persoană este criminalul, deoarece poate că vorbim despre o sinucidere sau poate că victima s-a împiedicat.”
Amendament privind audierea martorilor: La Art. 83, apare litera b1), privind drepturile inculpatului: „dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni”,
Ce presupune: Bogdan Gabor apreciază că în Codul de Procedură Penală aflat în vigoare acum se precizează explicit că „audierea martorilor sub acoperire, a persoanelor vătămate sau vulnerabile se poate face prin videoconferință sau prin alte moduri pentru ascunderea sau protejarea identității. Dacă acest aspect se scoate din lege, atunci este foarte grav. Și acum inculpatul poate participa la audierea celorlalte părți din dosar, este dreptul lui, dar sunt aceste prevederi în care, în situații speciale,victimele sau martorii sunt audiați în condiții speciale, în care trebuie să li se protejeze identitatea”.
Amendament privnd efectuarea perchezițiilor: La articolul 168, se introduce aliniatul 15.1: „Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte.”
Ce presupune: Procurorul Bogdan Gabor susține că, de exemplu, în situația în care, în urma unor percheziții informatice privind fraude bancare, rezultă, fără dubiu, infracțiuni de terorism sau de trafic de droguri, atunci anchetatorii vor fi nevoiți ca să arunce probele. „În aceste condiții, putem rămâne cu un dosar în care să cercetăm sustragerea ilegală a 50 de lei, dar nu și alte fapte mult mai grave. Este foarte periculos un astfel de amendament”.
Amendament privind armele egale. Art. 267, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administrației de stat să furnizeze date și informații din bazele electronice de date la care părțile, experții sau avocații părților nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalității de arme.”
Ce presupune: „Acest lucru înseamnă că toate bazele de date ale statului ar trebui să fie publice, astfel încât toată lumea să aibă acces la ele. Acest lucru este, însă, imposibil. Prin urmare, eu, procuror, nu voi mai putea accesa anumite baze de date, dacă avocatul nu va avea acces în mod direct la ele. Asta deși conform legislației de acum, egalitatea de arme este foarte clar stabilită, prin faptul că procurorul sau polițistul este obligat să pună la dispoziția avocatului datele pe care el le obține de anumite baze de date nepublice. De exemplu, în situația unui dosar privind înmatriculările auto, eu trebuie să intru în baza de date a Poliției, însă cu un astfel de amendament nu se va mai putea face acest lucru, pentru că avocatul nu poate accesa direct această bază de date.
Amendament privind redeschiderea dosarelor clasate: La art. 335, alin. (1) se modifică astfel: „Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată că au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoștință de apariția faptei sau împrejurării noi, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale. Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător. Redeschiderea este supusă confirmării, potrivit alin. (4).”
Ce presupune: Procurorul Gabor arată că cel mai periculos lucru din amendamentul de mai sus este acel termen de șase luni. „Dacă tu, în şase luni, nu ai elemente noi, nu mai poţi redeschide urmărirea penală. Să spunem că, într-un dosar de omor, nu ai avut probe suficiente și ai dispus clasarea lui. Peste doi ani, însă, poți descoperi probe de tipul celor ADN sau o filmare, probe certe, așadar, care îți arată că s-a comis o crimă și poate chiar cine a comis acea crimă. În aceste condiții, nu mai poți redeschide dosarul și dispune urmărirea penală, pentru că au trecut șase luni”.
Amedament privind aducerea la cunoștință a calității de suspect: Art. 307 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 307 se modifică astfel: „(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduce la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu - se în acest sens un proces - verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a calității de suspect”.
2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei.”
Ce presupune: „Un astfel de amendament s-ar traduce prin faptul că tu, procurorul, la momentul aducerii la cunoștință a calității de suspect pentru o anumită persoană, trebuie să ai urmărirea penală finalizată. Dacă o ai în curs de desfăşurare, va fi foarte complicat să o mai faci. Să îi spui toate aceste elemente din dosar suspectului va îngreuna mult urmărirea penală. Toate aceste lucruri se pun la finalul anchetei, iar acum se doreşte la declaşarea unei anchete. Unii infractori vor putea să facă în aşa fel încât să influențeze urmărirea penală sau ca ea să ducă la netrimiterea în judecată, de exemplu. Prin astfel de amendamente se porneşte din start de la o rea-credinţă a procurorului şi a judecătorului, care ar vrea să îi abuzeze pe oamenii cinstiți care fac trafic de droguri, de exemplu, sau comit crime. Suspiciunile sunt transferate asupra magistraților, iar cei cinstiți devin infractorii”.
Amendament privind condamnarea în lipsă. La articolul 364, se introduc două noi alineate, alin. (7) și (8), cu următorul cuprins:
„(7) Persoana poate fi condamnată în lipsă numai dacă a fost citată legal pentru fiecare fază a judecății sau a intrat prin alte mijloace oficiale în posesia unor informații cu privire la locul și data procesului, a fost informată despre posibilitatea pronunțării unei hotărâri în lipsă, precum și dacă a fost reprezentată de un avocat ales sau desemnat din oficiu și a beneficiat de apărare corespunzătoare în cadrul procesului.
(8) Procedura de punere în executare a unei hotărâri definitive pronunțate în lipsa inculpatului poate fi declanșată numai dacă i s-a comunicat hotărârea și numai după ce a fost informat în mod expres cu privire la dreptul la o nouă procedură de judecată sau la o cale de atac, la care are dreptul să se prezinte și care permite o nouă stabilire a fondului cauzei, inclusiv examinarea unor probe noi care pot conduce la schimbarea hotărârii inițiale, respectiv dacă persoana în cauză declară în mod expres că nu contestă decizia sau nu solicită o nouă procedură de judecată ori nu introduce o cale de extraordinară de atac în termen de 30 de zile de la primirea informației legate de hotărâre.”
Ce presupune: Într-o situație în care nu există procedură de citare cu Maldive, atunci nu nu se pot aplica deciziile instanței stabilite mai sus. Totodată, în cazul unor fugari, este foarte greu să se stabilească domiciliul acestora și chiar dacă se reușește identificarea lor și localizarea, o simplă schimbare a adresei va lovi de nulitate demersurile legale făcute de instanță în situațiile menționate. „Practic, se distruge întreg conceptul de justiţie penală. Vom rămâne la mâna celor care doresc să facă infracţiuni. Doar că infracţiunile nu sunt comise doar la gulerele albe, unde avem cazuri de corupție, ci și la violuri, crimă organizată, terorism, aici este marea problemă”, arată procurorul Bogdan Gabor.
Amendament pentru intimidarea magistraților. La Art. 283, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(1) Fapta de a pune în mișcare acțiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, știind sau acceptând că este nevinovată, se pedepsește cu închisoarea de la 1 an la 3 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2). Reținerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, știind sau acceptând că este nevinovată, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”
Ce presupune: „Practic, răspunderea materială este transpusă într-o răspundere penală pentru procurori. În mod cert, eu m-aş gândi foarte serios dacă mai trimit pe cineva în judecată. Până la o decizie definitivă a instanței, oricum, orice persoană este considerată nevinovată. Atunci, orice procuror poate fi acuzat că a acceptat, de la început, că acea persoană e nevinovată și, totuși, a dispus punerea în mișcare a urmăririi penale sau reținerea ei”.
