Cum vrea PSD să-și subordoneze Justiția. Ministrul Toader ajunge șeful procurorilor

Dora Vulcan | 27.10.2017

Reducerea rolului președintelui, creșterea puterii ministrului de Justiție și a rolului Parlamentului sunt principalele idei conturate după ce Tudorel Toader a depus în parlament proiectele de modificare a legilor Justiției.

Pe aceeași temă

 

 

 

 Atribuțiile șefului statului privind numirea șefilor din Justiție, reduse .

 

Procurorii ierarhic superiori vor avea posibilitatea de a infirma soluțiile subordonaților, va fi înființată o direcție care îi va ancheta pe magistrați, iar concluziile acesteia vor fi prezentate Parlamentului. Florin Iordache cere ca și Inspecția Judiciară să dea raportul în fața Parlamentului, scrie România liberă într-o analiză a proiectului prezentat de Toader comisiei speciale a parlamentului condusă de predecesorul său, Florin Iordache, autor al sinistrei OUG 13.

 

Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004) este modificată radical. Actul normativ în vigoare prevede că procurorii-șefi sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de modificare depus de Toader prevede că procurorul general, șeful DNA, șeful DIICOT și adjuncții acestora să fie numiți de secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției. Președintele României e scos, astfel, din ecuația numirii. Chiar dacă, oficial, numirile ar fi făcute de CSM, în realitate ministrul Justiției ar avea un cuvânt greu de spus. Procurorii-șefi ar susține un interviu în fața ministrului Justiției. Pentru fiecare funcție de conducere, ministrul ar formula cel puțin două propuneri. CSM ar examina candidații, dar are dreptul să respingă numirea într-o funcție de conducere o singură dată.

 

O altă restrângere a prerogativelor șefului statului vizează procedura de numire a conducerii Curții Supreme. În momentul de faţă, legea prevede că preşedintele ICCJ, vicepreşedinţii şi șefii de secţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM, iar şeful statului poate refuza propunerile CSM motivat. În proiectul depus la Parlament, preşedintele nu poate refuza decât o singură propunere pentru fiecare din aceste funcţii. Din nou, președintele României nu ar mai avea printre prerogative numirea șefilor de secții de la ICCJ. Aceștia ar fi numiți de CSM, la propunerea președintelui ICCJ.

 

 

 

Florin Iordache: nu se va mai aștepta avizul Comisiei de la Veneția

 

 

Șeful comisiei speciale care se ocupă de legile Justiției  spune că avizul Comisiei de la Veneția este necesar doar dacă articolul în vigoare ar fi modificat de comisia specială. Or, păstrarea atribuțiilor președintelui este „o variantă de lucru”, susține Iordache, care a caracterizat formula actuală drept ”funcțională”.

 

Și liderul PSD, Liviu Dragnea, susţine că proiectul de modificare a legilor justiţiei va fi adoptat în Parlament cu sau fără existenţa unui punct de vedere scris al Comisiei de la Veneţia.

 

Dacă, inițial, Dragnea pledase pentru menținerea șefului statului în procesul de numire a procurorilor-șefi, mai nou șeful PSD a preferat o cheie ironică. ”Eu cred că preşedintele Iohannis ar trebui să numească pe toată lumea în România, pe toată lumea”, a declarat Liviu Dragnea.

 

 

 

Direcție pentru anchetarea magistraților

 

 

Importanța numirilor procurorilor-șefi se explică prin corelarea cu modificările din Legea privind organizarea judiciară. Astfel, proiectul prevede că Ministerul Public îşi exercită atribuţiile „sub autoritatea ministrului Justiției, prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii”.

 

Potrivit proiectului, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca ”fiind nelegale sau netemeiniceÎn prezent, procurorul ierarhic superior poate infirma doar soluțiile nelegale.

 

Toader propune înființarea unei Direcții pentru infracțiunile săvârșite de magistrați care are competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Direcția va funcționa în cadrul Parchetului General și va fi condusă de un procuror-șef. Acesta va fi numit de CSM, la propunerea ministrului Justiției, urmându-se aceiași pași procedurali ca în cazul șefului DNA. Direcția elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă CSM şi ministrului Justiţiei.  Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei. 

 

 

 

 

Iordache: Inspecția Judiciară ar urma să raporteze Parlamentului

 

 

Și Inspecția Judiciară ar putea prezenta raportul în fața Parlamentului, potrivit lui Florin Iordache, șeful comisiei care va redacta forma finală, care vrea ca situația să fie tranșată rapid, fără a aștepta proiectul Ministerului Justiției.

 

„Să nu fie sub control parlamentar pentru că apoi discutăm iar despre factorul politic. Dar putem stabili, ca la CSM, ca Inspecţia Judiciară să vină să prezinte un raport în faţa Parlamentului pentru anul care a trecut. Putem discuta acest raport în faţa cui îl prezintă. Pe un principiu similar de la CSM: cum CSM vine şi prezintă un raport anual în faţa plenului reunit al Parlamentului, la fel şi Inspecţia Judiciară ar putea veni”, a declarat Florin Iordache.

 

Ministrul Justiţiei anunțase că va finalizat în șase luni, instituția sa va redacta un proiect privind Inspecţia Judiciară, astfel încât aceasta să fie o instituţie autonomă, proiect care, atunci când va fi finalizat, fie va fi remis comisiei speciale parlamentare, fie va fi însușit ca iniţiativă a Guvernului.

 

Florin Iordache a afirmat că Parlamentul nu îşi va asuma toate amendamentele propuse de Ministerul Justiţiei.

 

 

 

 Președintele Curții Supreme respinge legile lui Toader și cere returnarea lor la minister 

 

 

Președintele Curții Supreme le cere președinților celor două camere ale Parlamentului să trimită proiectul de modificare a celor trei legi înapoi la Ministerul Justiției, pentru finalizarea prin procedura stabilită inițial.

 

 

 

 „Proiectul legilor justiţiei a constituit un amplu subiect de discuţie în spaţiul public în ultima perioadă şi este normal să fie aşa din moment ce o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă. Independenţa şi eficienţa sistemului judiciar au fost exigenţe pe care România a trebuit să le îndeplinească şi, în acest context, trebuie subliniat faptul că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV) pentru a remedia deficienţele reformei sistemului judiciar şi pentru a combate corupţia.

 

 În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă ale mecanismului este nevoie de „o combinaţie de măsuri legislative şi instituţionale. Or, aceasta presupune în primul rând transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispoziţiilor legale în baza cărora acest mecanism funcţionează. Ieri, ministrul justiţiei, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a anunţat ca deşi urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în faţa acestei comisii. Intregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 şi 317 adoptate în anul 2004, demonstreaza că nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional şi că nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative. 

 

Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituţia României, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. 

 

Este de notorietate faptul că Ministerul Justiţiei şi-a asumat iniţiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice şi s-a iniţiat procedura de avizare. Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care şi-a asumat-o, Ministrul Justiţiei a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituită în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat la 27 septembrie 2017 şi publicată în Monitorul oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017. 

 

Din declaraţia publică a iniţiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate şi în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale.

 

Este adevărat că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al justiţiei, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiţiei, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor justiţiei, asumate de acest minister. 

 

De asemenea, este adevărat că prin Hotarârea nr. 69/2017 invocată mai sus s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 şi vizează modificarea codurilor în materie civilă şi penală. Doar lit. j) a art. 1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidenţă asupra justiţiei, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.

 

De aceea, înaintea oricăror discuţii privind conţinutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative - cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile justiţiei - presupune rigoare, transparenţă şi previzibilitate.

 

Prin urmare, solicit preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României şi comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care şi-a asumat-o ca iniţiator Ministerul Justiţiei şi să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale.

 

Este singura soluţie care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea şi funcţionarea instanţelor, precum şi a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize şi studii de impact care nu au fost făcute până în prezent şi care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort”, scrie șefa Curții Supreme într-un comunist remis presei joi. 

 

 

 

 

Procurorul general Augustin Lazăr se opune legilor iniţiate de Toader şi cere retrimiterea lor la minister

 

 

La fel ca preşedintele ÎCCJ, conducerea Ministerului Public solicită retrimiterea legilor justiţiei la Ministerul Justiţiei, pentru că prin procedura actuală nu ar fi îndeplinite standardele de transparenţă.

 

 

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reiterează poziția conform căreia orice modificări de substanță propuse a fi aduse legilor justiției au o importanță deosebită atât pentru sistemul judiciar cât și pentru societatea românească în ansamblu. În acest context, apreciem ca fiind necesară organizarea unei dezbateri publice autentice, condiția transparenței fiind obligatorie într-un stat de drept în care independența și buna funcționare a justiției sunt esențiale, se arată în comunicatul PICCJ.


Ministerul Public consideră că deturnarea parcursului declarat al modificărilor – de la inițiativă legislativă a Guvernului prin Ministerul Justiției la transmiterea acestor modificări către Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei – nu îndeplinește standardele de exigență în ceea ce privește dezbaterea publică și dialogul interinstituțional.


În aceste condiții, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că îndeplinirea standardelor enunțate anterior poate fi realizată prin retrimiterea de către Parlamentul României a proiectului de modificare a legilor justiției la Ministerul Justiției în vederea complinirii aspectelor de fond și de formă sesizate public de către corpul magistraților și de reprezentanții societății civile.


 

 

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22