Pe aceeași temă
Kelemen Hunor, presedintele UDMR, sustine ca tentativele de a impiedica recunoasterea de catre UNESCO a pelerinajului de la Sumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasa si culturala a seciulor, au reusit in acest an.
"Pentru noi, decizia luata de UNESCO este demoralizanta si revoltatoare in acelasi timp", a declarat Kelemen Hunor.
In replica, Corina Suteu, ministrul Culturii, a declarat, conform News.ro, ca dosarul privind includerea pelerinajului de la Sumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasa si culturala a secuilor, in patrimoniul cultural imaterial al umanitatii de catre UNESCO, a fost amanat pentru o completare.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), întrunită în Etiopia, nu a inclus Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. În urmă cu patru ani, președintele UDMR Kelemen Hunor a propus, ca ministru roman al Culturii, includerea pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO a "celei mai mari manifestări religioase și culturale a secuilor", se spune intr-un comunicat dat publicitatii vineri de UDMR.
"În toată această perioadă au fost mai multe tentative de a împiedica materializarea acestei inițiative, iar acum, în decembrie 2016, aceste încercări au reușit. Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc nu se poate bucura de recunoaștere și protecție internațională", se precizeaza in comunicat.
„Pentru noi, decizia luată de UNESCO este demoralizantă și revoltătoare, în același timp”, a spus Hunor. El spune despre pelerinajul de la Sumuleu Ciuc ca este "una dintre sărbătorile religioase și culturale esențiale pentru viața maghiarimii din Bazinul Carpatic", acesta fiind motivul pentru care a propus includerea pelerinajului pe lista UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial al umanității:
„Pelerinajul, care are loc de Rusalii la Șumuleu Ciuc, a devenit cea mai importantă sărbătoare religioasă și națională a maghiarilor de pretutindeni, la ea participă, an de an, aproape o jumătate de milion de persoane din Transilvania și din alte părți ale lumii. Includerea în Patrimoniul cultural universal UNESCO a Pelerinajului de la Șumuleu Ciuc ar fi însemnat pentru această manifestare, extrem de importantă, protecție sporită, dar și recunoașterea pe care o merită această moștenire străveche a secuimii. Din nefericire, astăzi, acest lucru nu s-a întâmplat pentru că, din partea comunității maghiarilor din România, a inițiatorilor, nimeni nu a fost prezent atunci când a trebuit să fie susținută propunerea. Nu numai că reprezentanții Ministerului Culturii din România nu au susținut inițiativa, dar chiar au mulțumit pentru respingerea acesteia, ignorând efortul depus de cel puțin o sută de specialiști, dar și dorința profundă a maghiarimii din Transilvania ca Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc să fie inclus pe lista patrimoniului universal. Pentru noi, atitudinea discriminatorie a părții române este de neînțeles. S-a adeverit și în cazul acesta că, în problemele noastre, putem conta doar pe noi înșine”, a spus Kelemen Hunor.
Cine a sustinut proiectul
În dosarul care a însoțit propunerea înaintată UNESCO în martie 2012, au atestat si sustinut demersul, inclusiv prin pregatirea documentatiei dosarului inaintat UNESCO:
Ordinul Franciscanilor din Transilvania,
Consiliul Județean Harghita,
Consiliul Local Miercurea Ciuc,
Centrul Cultural al județului Harghita,
Primăria Joseni,
Organizația Caritas din Alba Iulia,
Asociația Etnografică Kriza János,
Parohia Romano-Catolică din Joseni,
Asociaţia Microregională Pogány-havas,
Asociaţia Csíksomlyó,
Asociația Sf. Ștefan de la Pustiana.
" A fost pentru prima dată când România a înaintat UNESCO o propunere privind patrimoniul religios și cultural", spune Hunor.
Plecarea UDMR de la guvernare si a lui Hunor de la conducerea ministerului Culturii a daunat proiectului
"Din 2012 era știut în mod cert că o decizie finală a comisiei de specialitate a UNESCO va fi elaborată chiar și după doi ani însă, din cauza schimbărilor de Guvern, procedura a durat și mai mult.
După predarea dosarului, comisia respectivă a solicitat câteva completări de natură tehnică, dar cum UDMR nu mai făcea parte din Guvern, Comisia Națională pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, aflat în subordinea Ministerului Culturii, nu a răspuns acestei solicitări.
În aceste condiții, termenul limită a fost depășit și astfel, întreaga procedură a trebuit reluată în 2014.
Comisia UNESCO pentru Patrimoniul cultural imaterial al umanității s-a întrunit în iunie anul acesta, a analizat dosarul și a constatat că documentația prezentată este completă", mai spune liderul UDMR.
Hunor a gasit vinovatii: Ministerul Afacerilor Externe si al Culturii
"La scurt timp, UDMR a aflat că Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii acționează în vederea retragerii acestui dosar alcătuit de experți, o inițiativă care se bucură de acordul și de sprijinul tuturor părților interesate. După o serie de proteste publice și negocieri cu ușile închise, această tentativă a fost oprită", se spune in finalul comunicatului UDMR.
***
Șumuleu Ciuc (în maghiară Csíksomlyó, în germană Schomlenberg) este un cartier al municipiului Miercurea Ciuc, județul Harghita, Transilvania, România. Aici se află Bazilica Sfânta Maria, unul din cele mai importante locuri de pelerinaj ale Bisericii Romano-Catolice din România.
Până 1876 Șumuleul a fost reședința executivă a scaunelor secuiești ale Ciucului, Giurgeului și Cașinului, apoi a devenit comună a comitatului Ciuc. În 1850 așezarea Várdotfalva fusese înglobată Șumuleului, iar în 1941 a fost de asemenea înglobat satul Csobotfalva (numit Cioboteni în cadrul județului Ciuc din perioada interbelică). În anul 1959 Șumuleul a devenit cartier al orașului Miercurea Ciuc, în partea de nord-est a acestuia.
Șumuleu Ciuc se situează la 3 km de la centrul orașului Miercurea Ciuc, în direcția nord-est, pe malul pârâului Șumuleu.
La ultimul recensământ înainte cu unirea cu orașul Miercurea Ciuc, în 1941, a avut o populație de 1.415 locuitori, din care 1.405 maghiari, 5 români, 4 germani și 1 nedeclarat.
Prima atestare a localității datează din 1335 cu numele de Sumlov. Prima biserică a fost construită în 1352. Prima biserică franciscană a fost construită între anii 1442 - 1448, pe locul vechii biserici, ca urmare a comemorării victoriei de la Sântana de Mureș al lui Iancu de Hunedoara. Au urmat două extinderi cu capele în anii 1530 și 1649. Biserica a fost de mai multe ori devastată de inamici, în anii 1553, 1601, 1661, 1694 și 1705. Fiind grav deteriorată, a fost demolată în 1802. Biserica actuală a fost construită între anii 1802-1824 în stil baroc, finisarea interioară ținând 72 de ani. Statuia Sfântei Fecioare din secolul al XIV-lea este o capodoperă a sculpturii în lemn. Făcută între anii 1515-1520, este cea mai mare dintre toate cele sculptate în aceea perioadă. Școala mănăstirii romano-catolice a oferit educație liceală încă din anul 1630. (sursa)
mai multe despre pelerinajul de la Sumuleu Ciuc, AICI
Corina Suteu: Dosarul de includere a pelerinajului in patrimoniul UNESCO, amanat pentru completare
Ministrul Culturii, Corina Suteu, a declarat pentru News.ro ca dosarul privind includerea pelerinajului de la Sumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasa si culturala a secuilor, in patrimoniul cultural imaterial al umanitatii de catre UNESCO, a fost amanat pentru o completare.
Ministrul Culturii, Corina Suteu, a precizat pentru News.ro ca "dosarul a fost amanat, nu anulat, ci amanat pentru o completare".
Ulterior, ministerul Culturii a transmis un comunicat in care afirma fara detalieri ca "acestui dosar i se vor aduce completari si va fi rediscutat la urmatoarea intrunire a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial".
In urma cu patru ani, presedintele UDMR, Kelemen Hunor, in calitate de ministru al Culturii si Patrimoniului National, a propus includerea pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO a celei mai mari manifestari religioase si culturale a secuilor.
Joi, de Ziua Nationala a Romaniei, UNESCO a inclus in Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii tehnicile traditionale de realizare a scoartei in Romania si Republica Moldova, potrivit unesco.org.
"O expresie a creativitatii, identitatii si coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generatie in generatie in unele familii, dar si de ateliere si institutii de invatamant", arata site-ul UNESCO.
Ministerul Culturii a subliniat in comunicatul de presa transmis vineri ca "Romania a convins expertii internationali asupra valorii universale de necontestat a tehnicilor traditionale de realizare a scoartei si a rolului pe care il au in imbogatirea diversitatii culturale si a creativitatii umane".
La reuniune participa o delegatie a Romaniei formata din experti si condusa de catre Alexandru Oprean, secretar de stat in Ministerul Culturii. In interventia sa, demnitarul roman a multumit comitetului pentru decizia luata si a mentionat ca "astazi, atat Romania, cat si Republica Moldova fac un pas inainte spre o mai buna intelegere a importantei protejarii valorilor culturale comune pentru generatiile ce vor urma".
Pe Lista Reprezentativa a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanitatii, Romania a mai fost inscrisa cu: "Ritualul Calusului" (2008), "Doina" (2009), "Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu" (2012), "Colindatul de ceata barbateasca in Romania si Republica Moldova" (2013) si "Jocul fecioresc" (2015).
