Pe aceeași temă
”Zeci de mii de cetăţeni români din Diaspora nu au putut să-şi exercite dreptul la vot garantat de Constituţie la alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019”, iar „această situaţie constituie o repetare a ceea ce s-a petrecut şi la alegerile prezidenţiale din 2014 şi nu s-au luat măsuri suficiente pentru a îmbunătăţi procesul de votare”, spun reprezentanții opoziției parlamentare.
Ei acuză faptul că ”numărul secţiilor de votare a fost mult prea mic în comparaţie cu numărul alegătorilor care doreau să-şi exprime opţiunea de vot şi Guvernul nu a dorit să prelungească programul de votare al secţiilor din Diaspora, acolo unde cetăţenii români au aşteptat ore în şir pentru a ajunge la urne”.
Potrivit iniţiatorilor, în procesul de votare „au fost grave erori de organizare” şi o „lipsă de responsabilitate a Ministerului Afacerilor de Externe, care nu a suplimentat cu un număr suficient de mare secţiile de votare din străinătate pentru a le garanta cetăţenilor români dreptul de vot”.
Și Ministerul Afacerilor Externe este acuzat că nu a promovat îndeajuns secţiile de vot suplimentare deschise pentru acest scrutin şi nici nu au fost dispuse în jurul ambasadelor şi consulatelor pentru a fi accesate uşor, iar ministrul Afacerilor Externe a oferit „explicaţii cel puţin neconvingătoare”.
Conform proiectului de hotărâre depus, comisia parlamentară de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului la vot a cetăţenilor din Diaspora va avea ca obiective:
verificarea circumstanţelor în care a fost stabilit un număr de secţii de votare ce s-a dovedit a fi insuficie
identificarea responsabililor pentru organizarea defectuoasă a alegerilor din Diaspora,
în ce măsură observatorii de la secţii au acordat asistenţa necesară alegătorilor pentru a fi îndrumaţi spre alte secţii de votare
de ce nu s-a prelungit programul de votare la secţiile cu probleme din afara ţării.
Potrivit inițiatorilor, comisia ar urma să fie compusă din 15 membri şi, în vederea audierii, poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.
Comisia parlamentară de anchetă ar putea dispune efectuarea de expertize şi poate solicita Guvernului sau altor organe ale administraţiei publice, servicii sau instituţii publice înscrisuri care pot servi la aflarea adevărului, mai precizează proiectul de hotărâre.
Constatările, concluziile şi propunerile Comisiei parlamentare de anchetă vor face obiectul unui raport final, care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în termen de 60 de zile de la data constituirii comisiei. După primirea raportului, Biroul permanent îl va pune la dispoziţia grupurilor parlamentare şi îl va înscrie pe ordinea de zi, pentru a fi supus dezbaterii plenului, mai prevede proiectul de hotărâre.
