Pe aceeași temă
Nicio reglementare din legislația în vigoare nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică, explică CCR în motivarea deciziei prin care a declarat neconstituționale interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor anticorupție.
CITESTE MOTIVAREA CCR INTEGRALA
1. Principalul efect al deciziei se refera la faptul ca se aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor, deci are un caracter retroactiv.
Acest lucru presupune ca toate probele din dosare obtinute din interceptari, filaje sau cele ale martorilor sub acoperire, precum si transcrierile interceptarilor, procesele-verbale sunt lovite de nulitate absoluta sau relativa.
"Raportând prevederile legale referitoare la procesul- verbal întocmit în cadrul procedurii supravegherii tehnice la definiţiile noţiunilor de probă, mijloc de probă şi procedeu probator, Curtea conchide că procesul- verbalîntocmit de procuror sau de organul de cercetare penală, conform art.143 din Codul de procedură penală, în care sunt consemnate rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică efectuate constituie un mijloc de probă. Prin urmare, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr.383 din 27 mai 2015 (par.21), Curtea constată că nelegalitatea dispunerii, autorizării, consemnării sau administrării actuluiatrage sancţiunea nulităţiiabsolute sau relative, potrivit distincţiilor prevăzute la art.281 şi 282 din Codul de procedură penală. Aşa fiind, realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legaleprevăzute la art.138- 146 din Codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală".
2. Desi in motivare se spune ca decizia nu se aplica dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, Curtea a dat o exceptie de la aceasta regula prin care condamnatii care au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pina la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial, beneficiaza de procese in revizuire, o cale extraordinara de atac.
"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnesşi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că,pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţacauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându- de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată[a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]
'In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I"
3. Un alt efect al deciziei CCR este ca, din acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.
4. Desi decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala, in situatia in care aceste probe au fost folosite in dosare penale, ele sunt lovite de nulitate.
CITESTE SI Scandalul interceptărilor. SRI pe tușă, anticorupția la ananghie?
INFORMATII DE BACKGROUND
CCR a declarat, în 16 februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".
“Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.
De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.
Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT.
Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.
Decizia Curtii Constitutionale a fost pronunțată pe o excepție ridicată de inculpații dintr-un dosar de spălare de bani în care sunt implicați chinezi, iranieni și turci.
Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.
Pivniceru, (CCR): Decizia privind neconstituționalitatea interceptărilor nu se aplică retroactiv
In urma deciziei CCR, Mona Pivniceru, judecator al Curtii Constitutionale, a declarat pentru Q Magazine ca „așa cum este acum, formularea este foarte ambiguă și lasă loc la interpretări. Potrivit normelor europene, interceptările telefonice sunt considerate un act foarte intruziv la adresa unui om, a vieții lui intime și a familiei acestuia. De aceea, trebuie prevăzut în mod clar și expres CARE este organul care poate face aceste interceptări, dacă acel organ are baza legală pentru acest fapt și care sunt actele care stau la baza acestora. Potrivit legislației actuale din România, organe de cercetare penală sunt numai Parchetele și cele ale Poliției. Serviciul Român de Informații nu are prin legea sa de funcționare abilități pentru a fi organ de urmărire penală”, a spus Pivniceru, potrivit sursei citate.
Ea a adăugat că legea nu se va aplica retroactiv, urmând a fi valabilă doar pentru dosarele care vor fi constituite de acum înainte.
Decizie CCR care nu va permite revizuirea condamnărilor din dosare cu interceptări ale SRI
Recent, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea care permitea revizuirea unei condamnări în virtutea unei decizii de neconstituționalitate survenită ulterior condamnării.
Acest lucru face imposibilă folosirea de către condamnații din dosare instrumentate de DNA, de exemplu, a deciziei CCR de acum o lună care spunea că SRI nu poate face interceptări în dosare penale. Mulți dintre condamnații din procesele DNA pregăteau astfel de cereri de revizuire, fără să mai aștepte motivarea Curții Constituționale.
Vă prezentăm integral Comunicatul Curții:
"În ziua de 3 martie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:„Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională. Curtea a reținut că în ceea ce privește cauzele soluționate până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau o ordonanță a Guvernului și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, acestea reprezintă facta praeterita,de vreme ce cauzele au fost definitiv și irevocabil soluționate. Curtea a reținut că din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumția de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat. Prin urmare, Curtea a constatat că incidența deciziei de admitere pronunţată de instanța de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive.
Curtea a constatat însă că, în reglementarea cazului de revizuire examinat, reglementat de art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, deși intenția legiuitorului a fost de a da eficiență controlului de constituționalitate,posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a Curții este necesar a fi circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control, anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În speță, Curtea a constatat că motivul substanțial și imperios care justifică derogarea de la principiul autorității de lucru judecat îl constituie decizia de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de instanța de contencios constituțional.
