De același autor
O situatie haotica
1. Daca va referiti la ceea ce s-a construit in Bucuresti dupa 1989, consider ca s-a construit mult si prost, cu exceptia catorva constructii, foarte putine la numar. Si ce este cel mai grav, fara ca administratia orasului sa stie si mai ales sa vrea sa stie cum trebuie continuat a fi construit Bucurestiul. Aceasta ar fi presupus, din partea edililor, studierea Planului Urbanistic General (PUG) aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in anul 2000.
A lipsit vointa politica pentru a pune PUG intr-o prima faza in aplicare si imediat dupa aceea sa fie adus la zi, prin introducerea tuturor acelor date care nu au incetat sa apara dupa aprobarea acestuia, cum ar fi existenta unei puternice presiuni imobiliare cu care nu eram obisnuiti si a carei vehementa nu a putut fi prevazuta inainte si in timpul realizarii PUG. Interese varii si lipsa de profesionalism au facut ca dezideratele legate de Planul Urbanistic General sa nu se realizeze, generand situatia haotica pe care o constatam astazi.
2. a) Nu stiu la care dintre proiectele de Turnuri de la Cismigiu faceti referire, caci personal am cunostinta de doua proiecte.
Primul, prezentat in cadrul Comisiei Tehnice a Primariei in prima jumatate a anului 2008 - la acea vreme eram membru al acestei comisii -, prevedea ridicarea a 4 turnuri avand parter si circa 26 de etaje fiecare, turnurile fiind dispuse perimetral Gradinii Cismigiu.
Am spus atunci, in cadrul Comisiei Tehnice a Primariei, ca, desi strict din punctul de vedere al compozitiei urbane, proiectul poate fi sustinut, impactul pe care realizarea acestor imobile il va avea asupra zonelor adiacente, inclusiv asupra Gradinii Cismigiu, prin traficul rutier, dar si prin traficul pietonal, nu vor putea fi suportate de sit si am votat impotriva promovarii proiectului.
Al doilea proiect propunea realizarea unui imobil de 42 de m inaltime in incinta imobilului "Universul" din strada Ion Brezoianu nr. 23-25, care a starnit vehemente luari de pozitie, recent, in presa. Inaltimea blocului propus este aproximativ egala cu cea a imobilului recent realizat pe strada Academiei (colt cu strada Ministerului), pe locul fostului Teatru Excelsior - Tandarica. À propos de aceasta cladire: dupa stiinta mea nu a indignat pe nimeni, desi ridicarea ei cu mult peste cornisa zonei a distrus unul dintre land mark-urile Bucurestiului - perechea de imobile Union - fosta Banca Romano-Turca - care astazi par, pur si simplu, ridicole prin contrastul intre orgoliul lor originar de cladiri care marcau puternic o intersectie, cea a strazii Academiei cu strada Regala-Campineanu, si conditia lor subalterna de astazi.
Din punctul meu de vedere, atat datorita calitatilor arhitecturale, cat si a relatiei cu Gradina Cismigiu, realizarea imobilului in discutie la liziera Gradinii Cismigiu este licita. Ramane de discutat felul in care proiectul se raporteaza la PUG, care prevedea aici o cladire de 16 m inaltime, dar acest subiect merita o alta dezbatere, caci el nu poate fi epuizat in aceste randuri.
b) Proiectul Dambovita Center este un proiect autist, intors catre sine, ca o cetate medievala careia i s-au ridicat puntile, neavand nicio legatura cu orasul.
Comisia Tehnica a Primariei isi stabilise ca principiu sa repare o greseala repetata de-a lungul istoriei Bucurestiului privitoare la cursul sistematizat al Dambovitei, incorsetat astazi intr-un stupid canal de beton, si sa-i asigure oglinzii apei, de fiecare data cand acest lucru se poate realiza, largirea. Amplasamentul Dambovita Center era si este inca unul dintre putinele locuri (daca proiectul aprobat va fi amendat in acest sens) unde se poate realiza acest deziderat. In cele din urma, mediocritatea absoluta a proiectului de arhitectura, precum si situatiile mai sus enumerate au determinat respingerea proiectului in cadrul comisiei tehnice care a functionat pana imediat dupa alegerile municipale.
Proiectul a inceput in anul 2003, se implinesc deci in curand 6 ani de la demararea lui. Acest loc merita si merita o soarta mai buna, ideal ar fi fost organizarea unui concurs - eventual international - care ar fi adus, fara indoiala, un raspuns de o cu totul alta calitate.
3. Inainte de a vorbi de arhitectura, trebuie sa vorbim despre urbanism, caci arhitectura acolo incepe.
Pentru remedierea situatiei nefericite in care se afla orasul astazi, propun ca odata cu aducerea la zi a PUG sa se aprofundeze studiul de altimetrie (studiu prin care se prevad locuri unde din punct de vedere urbanistic se pot implanta cladiri inalte si foarte inalte), caci Bucurestiul, ca si alte orase europene, vezi Parisul, va trebui sa admita, in locuri alese cu chibzuinta, constructii inalte de 20-30 sau cateodata chiar mai multe etaje.
Propun, de asemenea, sa se constituie o echipa compusa din urbanisti, arhitecti, artisti plastici, istorici de arta, reprezentanti ai Primariei Capitalei, ai primariilor sectoarelor si nu in ultimul rand ale ONG-urilor interesate de destinul Capitalei Romaniei, echipa care sa aleaga circa 20 de situri problematice (situri care au starnit discutii in societatea romaneasca, luari de pozitie ale ONG-urilor, scandaluri de presa etc.) pentru care sa se organizeze concursuri de urbanism si de arhitectura.
Organizate sub egida Primariei Capitalei, Ministerului Dezvoltarii, Ministerului Culturii, Uniunii si Ordinului Arhitectilor si Registrului Urbanistilor, concursurile vor trebui supuse discutiei publice. In timp, dincolo de posibila transformare a celor mai bune proiecte in realitate, aceasta dezbatere ar putea avea si un puternic rol educativ in domeniul urbanismului si arhitecturii, cultura care lipseste atat de mult societatii romanesti, de la vladica la opinca.
