Pe aceeași temă
*ambasadorul Germaniei în Romania
- N. 22 decembrie 1938, la Perleberg
- bacalaureatul (1960);
- studii in stiinte juridice si economice (1960-1964);
- primul examen de stat in stiinte juridice (1964);
- stagiu de pregatire ca jurist (1964-1967);
- al doilea examen de stat in stiinte juridice (1968);
- obtinerea titlului de doctor in drept (1969)
- activitate in economia privata (1968-1970);
- Ministerul Federal al Transporturilor (1970-1972);
- Ambasada din Washington - sectia economica (1972-1976);
- Ambasada din Maputo, loctiitorul ambasadorului (1976-1979);
- Ministerul Federal al Afacerilor Externe - directia politica (1979-1983; 1985-1989);
- Ambasada din Brazzaville, ambasador (1983-1985);
- Ambasada din Praga, loctiitorul ambasadorului (1989-1993);
- Ministerul Federal al Afacerilor Externe, seful sectiei pentru politica culturala externa (1993-1998);
- Ambasada din Lagos, ambasador (1998-2001);
- Ambasada din Bucuresti, ambasador (din 2001).
Bagdadul n-ar trebui sa îsi faca iluzii
A reprezentat acordul franco-german din ianuarie pregatirea si debutul diferentei de opinie dintre o parte a Europei si America, in privinta rezolvarii crizei irakiene? Articole din presa franceza au spus “NU Europei americane”, propunand ca apropierea franco-germana sa continue prin punerea in comun a diplomatiei si apararii lor pentru a deveni “a doua putere planetara, singura capabila sa discute de la egal la egal cu prietenii americani” (editorialul lui Jacques Julliard, directorul influentului saptamanal francez Nouvel Observateur). In ce masura aceasta opinie a fost sau este impartasita de cercurile diplomatice si de presa germane?
La 22 ianuarie 2003 Germania si Franta au sarbatorit 40 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée. Acest Tratat a pecetluit reconcilierea si începutul unei stranse colaborari între cele doua state în toate domeniile. Germania si Franta vor sa mai adanceasca si sa extinda colaborarea lor. Au exprimat acest lucru într-o declaratie comuna cu ocazia celei de a 40-a aniversari a Tratatului de la Elysée. Cele doua state au pus întotdeauna colaborarea lor în slujba Europei. Motivul este interesul comun al celor doua tari si al cetatenilor lor pentru o Europa unita, pentru o viata în pace, libertate si bunastare, bazata pe dominatia dreptului în viata internationala.
Nu pot raspunde ce opinie este reprezentata sau împartasita de “presa germana”. Recomand sa extrageti acest lucru din respectivele articole de fond si din comentariile presei germane, unde veti gasi o sumedenie de opinii care - fireste - nu intotdeauna sunt neaparat congruente cu pozitia guvernului federal.
Care este in acest moment pozitia Germaniei fata de solutionarea crizei din Irak? S-a schimbat ea in aceste ultime zile, dupa discutiile de la Bruxelles? Care este atitudinea Germaniei fata de regimul politic instaurat de Saddam Hussein?
Germania actioneaza pentru dezarmarea completa si efectiva a Irakului în concordanta cu rezolutiile din domeniu ale Consiliului de Securitate al ONU, mai ales cu Rezolutia 1441 a Consiliului de Securitate. Fata de rezultatele Consiliului Extraordinar al UE din 17 februarie 2003, cancelarul federal Schröder a declarat ca punctul central al concluziilor este expresia vointei comune de a se ajunge la dezarmarea Irakului cu mijloace pasnice. In principiu, nu s-ar putea exclude forta ca ultimul mijloc - ca în Kosovo si Afganistan. Sta, deci, exclusiv în puterea regimului irakian sa puna capat crizei actuale, îndeplinind cerintele Consiliului de Securitate. Bagdadul n-ar trebui si n-are voie sa-si faca iluzii. Trebuie sa dezarmeze imediat si total si sa coopereze fara restrictii cu ONU si cu inspectorii. Irakul are o ultima posibilitate de a solutiona criza în mod pasnic. Bagdadul va fi singurul responsabil pentru consecinte, daca continua sa ignore vointa comunitatii internationale si nu se foloseste de aceasta ultima sansa.
Se stie ca Franta are stranse relatii economice cu Irakul. Se afla si Germania in aceeasi situatie?
In trecut, Germania a avut relatii economice bune cu Irakul. De multa vreme, însa, sanctiunile impuse de ONU Irakului le-au redus si limitat cantitativ si calitativ.
Exista in Germania diferente de atitudine fata de SUA intre putere si opozitie, intre guvernul social-democrat (aliat cu Verzii) si crestin-democratia? Ce spun sondajele de opinie in privinta dezarmarii prin forta a Irakului?
In Germania nu exista pareri de principiu diferite între guvern si opozitie, în ceea ce priveste relatiile cu SUA, de care Germania se simte foarte legata prin NATO, parteneriatul transatlantic si o prietenie bilaterala de decenii. Exista însa diferente de opinie privind cea mai buna cale de solutionare a crizei irakiene actuale.
Guvernul federal se straduieste sa dea o posibilitate politicii de pace într-o lume instabila. Si-a asumat în mod constient raspunderea în lupta împotriva terorismului international. Acelasi lucru este valabil pentru impunerea dezarmarii neconditionate a Irakului si pentru mentinerea pacii. Niciodata nu s-a pus problema ca guvernul sa nu se tina de obligatiile sale in cadrul NATO. Daca un partener este atacat sau amenintat, Germania va participa la apararea acestuia. Am dovedit acest lucru în trecut si asa va fi si în viitor.
Intre timp, zece mii de barbati si femei din fortele armate germane sunt stationati la locurile internationale de actiune, pentru a-i proteja pe oameni si pentru a asigura libertatea si securitatea. Este cazul, de exemplu, în Balcani sau la conducerea trupelor ISAF din Afganistan, precum si în cadrul “Enduring Freedom”. Sunt putini membrii NATO care realizeaza ceea ce realizeaza Germania în acest context. Acest lucru nu trebuie uitat.
Este, însa, corect faptul ca nici un guvern federal - indiferent de orientarea sa politica - n-a luat si nu va lua vreodata cu usurinta o decizie privind folosirea fortei militare si trimiterea de forte armate. In privinta acestor convingeri de baza, n-a existat si nu exista vreo disputa între guvernele respective si opozitia parlamentara.
Guvernul federal este convins ca în momentul de fata mai este înca posibila solutionarea conflictului din Irak pe cale pasnica. In aceasta atitudine este sprijinit de majoritatea covarsitoare a cetatenilor germani.
A invinui populatia germana de sentimente antiamericane e o prostie politica
Cat de puternice sunt in Germania sentimentele antiamericane?
Dorinta de a invinui Germania sau populatia germana de sentimente antiamericane ar fi un nonsens sau o crasa prostie politica. Exista o baza comuna de valori care leaga cele doua tari. Parteneriatul transatlantic pentru pace, libertate si stabilitate, care a crescut într-o jumatate de secol si care si-a confirmat valoarea în vremuri bune si rele, a fost si este indispensabil pentru noi.
De multa vreme, germanii si americanii nu mai sunt legati între ei doar de recunostinta pentru eliberarea de national-socialism, pentru ajutorul acordat la reconstructia de dupa 1945, pentru garantarea libertatii noastre în Germania si la Berlin în timpul Razboiului Rece, pentru promovarea unitatii germane. Exista în Germania un sentiment de legatura culturala stransa, care influenteaza puternic viata cotidiana a oamenilor, care îsi pune amprenta pe conceptul de democratie si care a dus la o prietenie bazata pe respect si valori comune. Aceasta baza sustine legaturile între Germania si Statele Unite si caracterizeaza relatiile între cele doua popoare. Ea suporta diferente ocazionale de opinie în problemele politicii internationale, fara a fi însa atinsa si deteriorata în esenta ei.
Considerati ca la Bruxelles au fost depasite disensiunile in privinta cailor de solutionare a crizei irakiene? Vor ramane sechele ale acestor disensiuni?
Declaratia comuna a sefilor de stat si guvern europeni la summit-ul extraordinar al UE, din 17 februarie 2003, privind Irakul este cea mai buna dovada a faptului ca Uniunea Europeana este în stare sa încheie un compromis solid, chiar daca exista pareri diferite. Fara a nivela diferitele pozitii care exista, se poate constata faptul ca Europa este capabila de actiune. In declaratia lor, sefii de stat si guvern ai Uniunii Europene au aratat ca obiectivul lor este realizarea dezarmarii complete, efective si pasnice a Irakului. Au subliniat ca astfel exprima vointa popoarelor Europei. Membrii Uniunii Europene sunt hotarati sa colaboreze si în continuare cu toti partenerii - mai ales cu Statele Unite ale Americii - pentru dezarmarea Irakului si pentru pace si stabilitate în regiune.
Un nou raport al inspectorilor ONU inainte de o noua rezolutie
Comunicatul celor 15 considera ca razboiul nu este inevitabil, dar nu exclude nici posibilitatea dezarmarii prin forta a Irakului. S-a declarat si ca, pentru solutionarea crizei irakiene, responsabilitatea revine ONU. Este asteptata in cercurile diplomatice o noua rezolutie ONU, eventual cu o data limita pana la care regimul din Bagdad sa se conformeze Rezolutiei 1441 a Consiliului de Securitate?
Sefii de stat si guvern europeni au fost de acord ca forta militara se poate folosi numai ca ultim mijloc si ca mai întai trebuie utilizate toate posibilitatile, pentru a atinge cu mijloace pasnice obiectivele comune ale politicii fata de Irak.
Problema unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate ONU se discuta în momentul de fata la New York. Ea nu se pune, însa, atata timp cat sefii inspectorilor de arme Blix si El Baradei nu prezinta urmatorul raport cerut de Consiliul de Securitate.
Germania e un partener economic de frunte al Romaniei
Cum apreciati evolutia relatiilor economice si culturale romano-germane dupa 1990? Care este interesul investitorilor germani fata de Romania? Care sunt zonele de interes pentru investitii? Care sunt nemultumirile? Invitarea Romaniei in NATO a modificat in vreun fel perceptia investitorilor germani fata de Romania?
Permiteti-mi sa spun mai întai: între Germania si Romania exista o traditie a relatiilor bilaterale bune cu o baza larga si ferma. In anii trecuti au fost îmbunatatite si largite în continuare. Cele doua tari colaboreaza strans si pe baza de încredere si vor face acest lucru si în viitor.
Germania este un partener economic de frunte al Romaniei, acest lucru fiind valabil atat pentru investitii, cat si pentru comert si schimburi bilaterale de marfuri. Investitorii germani sunt angajati în toata Romania, avand centre acolo, unde au la dispozitie o infrastructura buna, un rezervor suficient de forta de munca calificata si parteneri romani de încredere. Ambele tari au un interes clar de a întari comertul si activitatea investitionala în Romania. Premisa o constituie, însa, înlaturarea deficientelor existente din sistemul juridic, din administratie, precum si depasirea coruptiei prin reformele structurale începute, dar înca neterminate. Invitatia Romaniei de a deveni membra NATO a fost desigur o decizie buna si corecta. A fost sprijinita expres de Germania. Dar nu cred ca aceasta calitate de membra NATO are vreo influenta esentiala asupra deciziilor investitorilor germani. Mult mai importante sunt în acest context climatul investitional în general si pregatirile Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, care trebuie sa duca si vor duce la o economie de piata functionala si la “capacitatea deplina pentru Europa” a statului, a economiei si societatii.
Considerati ca tarile din fostul lagar comunist au avut o “atitudine de neinteles” atunci cand s-au aliniat opiniei americane fata de solutionarea crizei din Irak? Poate constitui atitudinea Romaniei un viitor dezavantaj pentru viitoarea sa intrare in Uniunea Europeana?
Fiecare stat poate si trebuie sa formuleze si sa formeze politica sa în baza intereselor sale. Acest lucru este valabil pentru Romania, cat si pentru partenerii si prietenii sai.
Germania saluta faptul ca statele mentionate, mai ales Romania, si-au asumat - împreuna cu Republica Federala Germania - raspunderea în lupta împotriva terorismului international. Germania doreste sa duca si sa castige aceasta lupta împreuna cu Statele Unite ale Americii si cu alianta mondiala împotriva terorismului.
Din acest considerent, forte germane speciale lupta umar la umar cu americanii si romanii în Afganistan, unde Germania a preluat comanda oficiala a trupelor de protectie ISAF ale Natiunilor Unite. Circa 2.500 de militari germani îsi fac datoria în Afganistan.
In total, Germania a contribuit în anul 2002 - la nivel mondial - cu peste doua miliarde de euro la aceasta lupta pentru mentinerea si stabilizarea pacii. La fel ca Romania, Germania îsi va aduce si în viitor contributia în lupta împotriva terorismului international.
Interviu realizat de Gabriela Adamesteanu
