De același autor
Duminică, 21 decembrie, noul președinte își va depune jurământul în parlament și își va prelua „mandatul”. Dar ce este acest „mandate”, dincolo de dimensiunea legal-constituțională? Este o formă de contract cu națiunea, o asumare a unei misiuni care răspunde unui context istoric.
Mandatul unui președinte ales direct e departe de a fi dat numai de suma promisiunilor din campanie. Asta și pentru că șeful de stat are o responsabilitate care depășește cu mult granițele părții din societate care l-a ales. Deja sondajele ne arată o societate românească în care optimismul față de viitor crește, iar partea de Românie care nu s-a dus la vot privește pozitiv rezultatul prezidențialelor. Dacă ar fi să rezumăm, mandatul președintelui Iohannis este suma speranțelor pe care victoria sa le-a suscitat. Înainte de a intra mai în detaliu, trebuie să ne oprim asupra dimensiunii copleșitoare a acestei misiuni.
Cum s-a ajuns aici? Putem enumera rapid patru factori importanți. Primul este înlăturarea pericolului reprezentat de un stat pesedizat. Al doilea este sfârșitul președinției Băsescu, simțit de mulți ca o eliberare, căci zece ani reprezintă o perioadă lungă, iar activismul acestuia a dus la un fel de oboseală colectivă. Al treilea element este fenomenul revenirii societății civile ca actor de presiune, o societate civilă ideologic formatată antisistem. În al patrulea rând, este chiar factorul Iohannis, primul președinte care nu avea niciun rol politic înainte de 1989, primul care devine președinte înainte de a avea buletin de București, nu în ultimul rând, primul președinte provenit dintr-o minoritate națională.
Ultimii doi factori sunt esențiali pentru a sublinia natura mandatului președintelui venit din afara sistemului. Prudența sa în promisiuni, prestația modestă de la mitinguri sau din aparițiile televizate au limitat efectul aproape magic al întâlnirii între o cerere socială de schimbare și un candidat care corespundea cererii. Abia la turul doi și, mai ales, după aflarea rezultatelor, a putut fi decriptată semnificația profundă a acestor alegeri. Nu puțini au fost aceia care au comparat momentul 16 noiembrie cu cel din decembrie 1989. Simplul fapt că o astfel de comparație a fost făcută ne dă o bună imagine a așteptării care există.
Prin ponderarea sa, Iohannis poate câștiga timp. Dar normalitatea și modestia de până acum a președintelui ales nu-l vor ajuta să și modereze speranțele care sunt puse în el. În consecință, dacă nu vrea să devină cea mai mare dezamăgire politică de după 1989, va trebui în primul rând să asume speranțele pe care le-a suscitat, în parte, în ciuda prestației sale și în ciuda prestației partidelor care l-au susținut. O astfel de asumare explicită va fi necesară pentru că are nevoie de această societate pentru a îndeplini mâine măcar o parte din așteptări.
Acest mâine poate fi peste cinci sau zece ani, dar când se va trage linia, ștacheta va fi foarte sus, acolo unde a pus-o actualul context, inclusiv combinația între mitul neamțului, primarul competent și omul din afara sistemului dâmbovițean. Atunci românii vor privi ce s-a făcut în toate domeniile: de la continuarea luptei anticorupție până la calitatea celor care îi înlocuiesc pe corupții dovediți, de la încurajarea și liberalizarea acțiunii civice și politice până la aflarea adevărului despre Revoluție, de la eliberarea economiei de sub presiunea rețelelor corupte până la calitatea mass-media, de la soarta baroniilor locale până la percepția României în UE. Nu miniștrii sau consilierii populari, ci angajamentul pentru schimbare dovedit în politici concrete va putea păstra în mod durabil sprijinul social pentru noul titular de la Cotroceni și pentru partidul care îl susține. Un test în termeni de curaj politic va fi atitudinea față de repornirea schimbărilor în sistemul de educație și față de sectorul sănătății publice. Președintele nu trebuie să se ocupe de micromanagementul reformelor, dar, dacă acestea nu se bucură de sprijinul său constant, ele vor fi limitate sau blocate.
Deși pare a avea o sarcină copleșitoare, Iohannis are și avantaje fără precedent. Sprijinul social este numai unul dintre ele. Altul este dat de starea sistemului de partide: noul PNL abia se structurează și este legat prin cordon ombilical de popularitatea lui Iohannis. PSD este mai măcinat ca niciodată de lupte intestine. Celelalte formațiuni politice sunt realități fantomatice și nu au electorat propriu, în afară de UDMR. Restructurarea sistemului de partide se va face treptat, iar președintele poate beneficia de asta. În plus, Iohannis moștenește de la Băsescu o funcție prezidențială care, dincolo de imaginea de moment, este net întărită atât la nivelul practicii, cât și la cel al atribuțiilor recunoscute de Curtea Constituțională. Excepția este existența spectrului suspendării, dar aceasta nu e plauzibilă decât în cazul unui președinte nepopular.
Primul test va fi raportarea la guvernare. Aici sunt numai variante dificile, dar rămânerea lui Ponta nu e o opțiune. Un nou Executiv trebuie să aibă culoarea politică legitimată de noua majoritate care s-a exprimat prin vot. Parlamentarii vor trebui să aleagă între un nou guvern și anticipate. Iohannis nu are de ales, trebuie să răspundă așteptărilor românilor. Așteptări colective care îl împing pe fostul primar al Sibiului pe drumul istoriei, care înseamnă fie urcarea anevoioasă a muntelui schimbării, fie căderea în prăpastie.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/02/Trump si zelenski.jfif)
Comentarii 10
rizoaicad.arges - 01-03-2015
Iohannis a fost facut Presedinte de catre Ponta si colaboratorii lui de rahat! Iohannis ar trebui sa-i poarte recunostinta vesnica lui Ponta, pentru acest "cadou" nesperat! Sa permiti rostogolirea bulgarelui lipsei sectiilor de votare in strainatate, timp de 2 saptamani, inseamna ca nu esti doar prost ci si ..sinucigas! Cat de simplu putea fi oprita acea "rostogolire" daca a doua, sau a treia zi dupa primul tur, era dublat numarul sectiilor de votare!
RăspundeAnca - 12-18-2014
Stirea completa este: K.I. a facut o călătorie privata,(deci pe cheltuiala personala), in S.U.A.-Florda; oricine a calatorit, stie ca biletul se cumpara tur-retur, cu cele mai convenabile conexiuni. Stiti cumva ca TAROM are zboruri transatlantice?...din Sibiu (si din Cluj!) cele mai bune conexiuni sunt cu Lufthansa: direct la Munchen/Frankfurt si apoi peste ocean! Pt. amuzament, stiati ca minunatul nostru TAROM a luat in discutie eficientizarea rutei Buc.-Sibiu cu o escala la Viena?!..:)) Vedeti cat ne costa patriotismul in acceptiunea prostilor?..:
RăspundeHasdrubal - 12-17-2014
Aflam din presa ca dl. Iohannis a calatorit in Germania cu Lufthansa. Nu face bine la imagine. Trebuia sa foloseasca TAROM.
Răspundevalexandru - 12-17-2014
ziceati ca poporul il percepe pe Basescu ca pe un Dictator? O fi! Dar mereu am stiut ce vrea. Insa dvs il descrieti pe Iohannis ca pe un dictator, asa cum este acesta definit de presa si intelighentia romaneasca. Nu cred nici una nici alta.
Răspundevalexandru - 12-17-2014
pas
Răspundevalexandru - 12-17-2014
Domnule ! Nu Romania rasufla usurata la plecarea lui Basescu ci PSD si gastile de corupti. Ei cred ca DNA nu face fata ... Imaginea de moment a Presedintiei este aceea de institutie puternica, intarita de deciziile CCR, iar lui Iohannis ii revine sarcina sa faca ce zice Constitutia. Nu o momaie ca pe vremea lui Constantinescu sau un fel de cabinet monarhic. Basescu ne-a invatat Constitutia si limitele ei si ne vom uita cu atentie la ce face noul presedinte.
RăspundeTheodor Marcean - 12-16-2014
Revolutia din 1989,deturnata de FSN si urmasii sai nemuritori,poate fi continuata,acum,eu asa traduc sperantele puse de cetateni in Iohannis. Daca noul presedinte vede la fel lucrurile-asa ma face sa cred declaratia din campanie,ca trebuie sa luam totul de la inceput-vom avea de reconstruit ceea ce am construit stramb,dupa 1989.Partide politice,institutii ale statului,presa,asociatii profesionale,scoli,relatia statului cu societatea civila.O cultura cu mesterul Manole in patrimoniu nu trebuie sa se teama de o sarcina atat de dificila.
Răspundevictor - 12-16-2014
In primul rand populatia trebuie sa simta ca legea e pentru toti. Si sunt convins ca va reusi sa impuna aceasta (am auzit ca in Sibiu nu exista exceptii) astfel incat in Romania sa nu mai existe persoane mai presus de lege, ca in epocile Nastase si Basescu.
RăspundeDan Banea - 12-16-2014
Imi plac imperativele adresate aparent impersonal presedintelui, va trebui, e necesara, etc,etc.Apoi o lista si concluziile cu ce va fi daca nu se îndeplinesc.Ma amuza sfatosii jurnalisti care nu prea dadeau doi bani pe succesul lui KWJ cum se reped sa-i dea directii de buna guvernare si sa traga concluzii.Stim ca e greu sa incropesti un articol in paradigma Johannis.Inflexibil se poate traduce si ca ferm in opinii, ceea ce e o calitate de baza a unui sef de stat,lipsa de apetenta pt bai de multime se poate privi si ca lipsa de talent teatral .Nu am intels de cind chestia cu baile de multime e un defect, dar ma rog asta e grila jurnalistului de mai sus......
Răspundenew balls - 12-16-2014
Cu consilierii prezidentiali cred ca s-a decis sa se faca toate pregatirile in surdina totala si sa se anunte la sfarsit, astia sunt. Marturiile despre stilul inflexibil al lui Iohannis se inmultesc, asa ca nu cred ca mai trebuie cineva sa se amageasca ca-i va putea schimba deciziile. Basescu, nu uitati, si-a sacrificat din start suvita-simbol la cererea publicului. A rezistat uraganelor pe oceane dar a cazut pe loc dupa gustul artistic a poporului. Vox popvli vox dei. Si tot a fost numit dictator. Ce pret ar avea suvita aia astazi... Iohannis n-o sa permita sa-i clintiti nici macar scama de pe haina, va e clar? Dar asta nu inseamna ca trebuie renuntat a-i fi aratata. Cu cat esti mai sincer, mai fara patima, mai oficial, mai fara regie, cu atat mai multe sanse de succes ("un calm enervant" v. MMusca). Pe cine-l simte nesincer, ca ascunde ceva, ca-l trage de sireturi, s-a terminat (v. CDima). Iar decizia o ia el si nu va datora nimanui nimic pentru ea. Sper sa transfere ceva din stilul lui ce se anunta riguros si clasei politice, romanilor. Dar sper si sa nu ucida cu aceasta aparenta inaccesibilitate un si asa slab militantism civic. Sa nu ofere astfel latinilor spurcati doar prilej de glume si bancuri ci si de luare-aminte. Jurnalistii, intelectualii si cetatenii sa nu se descurajeze daca li se pare ca nu sunt luati in seama si sa continue totusi sa scrie si sa militeze pentru reformele necesare. Parerea mea e ca Basescu e singurul care a reusit deocamdata sa ia un al doilea mandat. Ala e de fapt primul indicator real, pana vine cel al istoriei, despre primul mandat al candidatului si mai ales despre un presedinte cvasinecunoscut. Poate altoiul nemtesc va mai prinde o data pe ciotul de paduret romanesc. Poate da si rod. Poate ca latinii nostri jurnalisti si intelectuali vor rejecta, boicota sau chiar sabota un presedinte aparent surd, distant, care are oroare de bai de multime si discursuri, si care isi amana satisfactia, temperata, pentru clipa nemteasca cand un proiect e incheiat cu bine. Tin minte ca a fost aproape incident diplomatic cand odata Sarkozy a atins-o pe Merkel. Nu va lasati iar mistuiti de orgolii in turnurile de fildes. Nu va putea singur totul, nu lui ii faceti servicii ci tarii, nu conteaza ca vi se pare ca nu sunteti remarcati si pretuiti "la justa voastra valoare" de presedinte. Omul evita ferm sa fie fals, sa para regizat, artificial, sa fie atras in complicitati, sa-si produca vulnerabilitati. Tine la obraz, la totala independenta. Asa ca ce va veni de la Cotroceni aia va fi. Si cred ca va taia scurt si specuatiile din presa. Analistii nu vor mai avea scenarii, opinii, ci doar stiri, televiziunile de stiri se vor reprofila pe externe. Daca face si guvern de uniune nationala -ar fi in stare- atunci ar da faliment si siteurile. Ar trece toti pe geopolitica. Vin vremuri grele, seceta, stimati jurnalisti. Statueta va sta unde statueaza seful de stat (v. LAvram). Las ca tema sa raspundeti daca Mihalache mai e sau nu.
Răspunde