Obiectivele strategice ale Chinei în Europa

China lucrează pentru decuplarea UE de Statele Unite și subminarea unității Uniunii prin cultivarea unor țări privilegiate, prin intermediul cărora vrea să dinamiteze demersurile ostile la adresa sa.

Alexandru Lazescu 23.05.2024

De același autor

Destinațiile selectate de Xi în Europa – Franța, Serbia și Ungaria – au o puternică semnificație narativă, remarcă The Diplomat. Călătoria lui Xi, care vine după vizita cancelarului german Olaf Scholz la Beijing și înaintea celei a lui Vladimir Putin în China în cursul acestei luni, ilustrează ambițiile economice și geopolitice ale Chinei pentru care, ca și pentru Rusia, obiectivul strategic prioritar este decuplarea Europei de Statele Unite, în contextul competiției globale sino-americane. Din acest punct de vedere, întâlnirea cu Emmanuel Macron, care reiterase cu puțin timp înainte de călătoria lui Xi în Europa, în cursul unui discurs ținut la Universitatea Sorbona, demersul său mai vechi în favoarea „autonomiei strategice” a Europei, subliniind că Uniunea Europeană nu trebuie să fie un simplu „vasal” al Statelor Unite, ci să se poziționeze ca un actor geopolitic major de sine stătător, era evident o țintă privilegiată.

Este a treia vizită a liderului chinez în Europa. Prima a fost în 2014, care s-a desfășurat ca și aceea din 2019, când a vizitat Italia și Franța, sub auspicii favorabile. Au fost semnate acorduri comerciale importante, între care un contract în beneficiul Franței pentru 300 de avioane Airbus în valoare de 30 de miliarde de euro. În timp ce la Roma a fost semnat un acord în urma căruia Italia a devenit primul stat din G7 care adera la Inițiativa Belt and Road (BRI). Între timp însă, lucrurile s-au schimbat semnificativ. În decembrie 2023, Italia a decis să abandoneze proiectul BRI, refuzând să prelungească memorandumul semnat în urmă cu cinci ani. S-a destrămat și un alt mare proiect strategic al Chinei pentru Europa de Est, așa-numitul acord de cooperare 16+1 (care la un moment dat devenise chiar 17+1), după ce Lituania și Cehia nu numai că au decis să-l părăsească, ci să și dezvolte relații mai strânse cu Taiwanul. Al doilea obiectiv important al vizitei lui Xi în Europa este acela de a discuta relațiile comerciale dintre China și UE. Are loc pe fondul declanșării la Bruxelles a unor măsuri punitive și investigații privitoare la corporațiile chinezești.

La care se adaugă deschiderea unei proceduri oficiale împotriva aplicației TikTok pentru presupuse încălcări ale Legii privind serviciile digitale și descinderi la sediile din Polonia și Țările de Jos ale producătorului chinez de echipamente de supraveghere Nuctech. În afară de demersul de erodare a legăturilor transatlantice, China urmărește în paralel și subminarea unității în interiorul UE. Unde există destule falii. Precum interesele strategice în materie de securitate a majorității țărilor din Europa de Est pentru care, din acest motiv, relația cu America este esențială, care vin în coliziune cu proiectul „Europei suverane” drag Parisului. Nici relațiile franco-germane din acesoment nu arată bine, inclusiv din perspectiva viziunii celor două țări față de cele cu China.

La Berlin prioritară este protejarea intereselor industriei germane de teama contramăsurilor chinezești. Este motivul pentru care, probabil sub presiunea corporațiilor germane, Olaf Scholz a decis să meargă singur la Beijing (cu un an în urmă, Macron se dusese însoțit de Ursula von der Leyen). Însă cancelarul german nu a obținut mare lucru. China a ridicat restricțiile privind importurile de carne de vită și mere, dar a refuzat să cedeze în ceea ce privește problema supra-capacității, justificând că exporturile chinezești de tehnologie ecologică „au îmbogățit oferta globală, au redus presiunea inflaționistă și au contribuit în mare măsură și la răspunsul la schimbările climatice”. Asta, în timp ce China lansează două-trei centrale electrice pe cărbune în fiecare lună! De partea cealaltă, Macron a încercat, spre deosebire de Scholz, să dea întâlnirii bilaterale franco-chineze o dimensiune europeană vizibilă prin participarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la o reuniune trilaterală. Cu o agendă dominată de sprijinul Beijingului pentru Rusia în războiul din Ucraina și chestiunea exporturilor subvenționate chineze, în special în sectorul vehiculelor electrice și al energiei regenerabile. Europenii se plâng că, din cauza excesului de producție, companiile chinezești, cu sprijinul statului, invadează piața europeană cu prețuri de dumping, eliminându-și astfel concurenții de pe continent. Macron a evitat să pună pe agendă subiecte sensibile. Precum Taiwanul, operațiunile de interferență chineză în politica europeană, spionajul sau sancțiunile aplicate unor deputați europeni critici la adresa Beijingului. Însă liderul chinez a oferit puține concesii. A negat că ar exista o „problemă de supra-capacitate” chineză și a reiterat doar apelurile generale la negocieri pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina. „Atât comerțul, cât și relațiile cu Rusia sunt nenegociabile pentru China. Macron nu putea obține nimic pe aceste fronturi”, este de părere Shirley Yu, de la London School of Economics. Subliniind totuși că vizita a consolidat relația personală a lui Macron cu Xi, una care face parte din strategia liderului francez de a face din Franța un partener crucial pentru toate puterile mondiale emergente.

Macron împărtășește o viziune comună cu Xi că hegemonia Statelor Unite – inclusiv asocierea Europei la politica externă a SUA – trebuie înlocuită cu o ordine globală multipolară. Vizitele recente ale lui Macron în India și Brazilia „dovedesc că Franța dorește să rămână în fruntea acestei schimbări globale”, a mai subliniat ea. O ordine multipolară, în viziunea Chinei și Rusiei, înseamnă în principal recunoașterea dreptului lor legitim de a-și delimita sfere de influență în regiunile lor de interes. Pentru ambele părți, miza relațiilor comerciale UE – China este una majoră, cu schimburi comerciale în valoare de 927 miliarde de dolari în 2022, dar și cu un deficit al UE de 315 miliarde de dolari. Investițiile străine directe chineze în UE sunt concentrate în trei țări: Franța, Germania și Ungaria. Ultima țară fiind o destinație privilegiată, prin intermediul căreia China poate obține acces liber către piața europeană, fără obstacole tarifare sau alte restricții.

Dar dacă UE prezintă un mare interes pentru Beijing în planul schimburilor comerciale, chinezii nu o iau în serios ca actor geopolitic, o consideră un fel de anexă a Statelor Unite. În cursul unui dialog pe podcastul Sinica, Da Wei, directorul unui think tank de la Universitatea Tsinghua din Beijing, vorbea despre faptul că elitele din China, și chiar în general publicul mai larg, sunt preocupate obsesiv de relațiile cu Statele Unite, în mult mai mare măsură decât cele americane, pentru care alte chestiuni, economia și imigrația, de pildă, sunt mai importante. Spre deosebire de cele cu UE, în cazul cărora principala miză este erodarea legăturilor transatlantice și exploatarea schimburilor comerciale reciproce. „Chinei îi place să afirme că vrea o Europă puternică”, scrie Le Monde.

Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Scopul său este de a slăbi democrațiile occidentale, subminând astfel cât mai mult posibil relația transatlantică și chiar Uniunea Europeană însăși”. În această cheie trebuie citită și alegerea Serbiei și Ungariei pe traseul vizitei lui Xi Jinping în Europa. Ambele fac parte din proiectul BRI și sunt văzute ca puncte de influență ale Chinei în Balcanii de Vest și în interiorul Uniunii Europene. China preferă să cultive relații bilaterale cu state din UE, mult mai ușor de dominat, spre deosebire de cea cu Uniunea în ansamblu. În plus, abordarea bilaterală afectează coeziunea UE, când e vorba de măsuri punitive împotriva Chinei.

Pentru China, Serbia, unde Xi a fost primit în triumf cu zeci de mii de oameni fluturând steagurile celor două țări (în Serbia, China se bucură de o percepție pozitivă în proporție de 85%), este importantă pentru locația sa geostrategică în regiunea Balcanilor de Vest, aflată pe traseul care leagă portul Pireu, pe care chinezii l-au cumpărat exploatând maniera mioapă în care UE a gestionat criza din Grecia din 2015. Dintre cele 61 de proiecte chinezești evaluate la peste 21 de miliarde de dolari din Balcani, cel mai important este modernizarea căii ferate de mare viteză Belgrad-Budapesta, care ar urma să fie prelungită până la Atena. Dar un alt motiv pentru care liderul chinez s-a dus la Belgrad, a doua oară în ul[1]timii cinci ani, este pentru a marca 25 de ani de la bombardarea, din greșeală, a ambasadei Chinei în timpul atacurilor NATO din 1999, în timpul crizei din Kosovo. Xi a amintit asta într-un editorial din presa din Serbia. Din acest punct de vedere, Belgradul era un teritoriu ideal pentru o retorică comună antioccidentală, în principal antiamericană. Un alt editorial al lui Xi, apărut în presa maghiară, prezenta Ungaria, ultima destinație de pe traseul vizitei sale în Europa, drept „ținta numărul unu pentru investițiile Chinei în Europa de Est”.

Guvernul Orbán vrea să transforme țara într-un centru logistic de prim rang, printr-un demers masiv de reindustrializare, scrie Wall Street Journal. Viktor Orbán a fost primul lider al Uniunii Europene care a aderat la proiectul BRI. Ambiția majoră a Budapestei este de a intra în competiție directă cu industria auto germană pe segmentul automobilelor electrice. Compania chineză Contemporary Amperex Technology construiește în Ungaria o fabrică de baterii pentru vehicule electrice în valoare de 7,8 miliarde de dolari, iar BYD, cel mai mare producător de mașini electrice din China, construiește, de asemenea, o fabrică în orașul Szeged din sudul Ungariei. Toate aceste inițiative sunt parte a unei strategii pe termen lung a Chinei de a submina unitatea UE, în paralel cu creșterea influenței sale în unele state membre, cărora le oferă relații privilegiate din perspectiva investițiilor și a schimburilor comerciale. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22