De același autor
Presedintele Vladimir Putin, umar la umar cu un controversat personaj, Serghei Iastrijemski, un fel de purtator de cuvant al Kremlinului pentru chestiunile caucaziene, tocmai sapa florile de pe mormantul “dosarului cecen”, cand a fost tras de maneca explicandu-i-se ca mortul nu-i in groapa, e inca viu.
Daca Borin Eltin, intr-o alta conjunctura internationala a fost nevoit sa accepte armistitiul de la Hasaviurt din 1996, Putin incearca sa rezolve “dosarul cecen” printr-un referendum. Ideea n-a prea facut cariera la Moscova. De aceea analistii au fost luati prin surprindere cand, la 12 decembrie 2002, Vladimir Putin a semnat decretul de organizare a referendumului. Toate presiunile interne si internationale de pana atunci, pentru ca Putin sa negocieze cu presedintele cecen Aslan Mashadov o rezolvare politica a conflictului, s-au dovedit inutile.
Putin a folosit atacul terorist de la Dubrovka pentru a-l dezavua definitiv pe Mashadov ca un potential partener de negocieri.
Reprezentantii organizatiilor internationale au ridicat mirati din sprancene. Un referendum pe un teatru de razboi este o inovatie. Dar presedintele Putin nu s-a impiedicat in astfel de amanunte. Administratia pro-moscovita de la Groznii, in frunte cu Ahmad Kadirov, a livrat Kremlinului proiectul noii Constitutii a Ceceniei. El a fost supus referendumului desfasurat la 23 martie, alaturi de legile privind alegerea presedintelui republicii si a parlamentului local. In total, trei intrebari la care alegatorii urmau sa raspunda prin Za sau Niet.
Criticii Kremlinului spun ca prin organizarea referendumului Putin incearca sa legitimeze administratia pro-moscovita de la Groznii. In loc sa organizeze astfel de “parodii politice”, mai spun cei care critica referendumul, mai bine s-ar ocupa de problemele reale economice si sociale din republica si ar stavili incalcarile brutale ale drepturilor omului de catre trupele rusesti.
Separatistii ceceni au calificat referendumul drept “o farsa politica”. Si totusi ideea referendumului a fost imbratisata cu entuziasm in Cecenia. 80% din alegatorii inscrisi pe liste s-au prezentat la vot, aproband cu un covarsitor scor de 95% proiectele legislative supuse plebiscitului. Chiar daca din Cecenia au parvenit relatari contradictorii privind rata participarii la vot este indiscutabil faptul ca referendumul a fost un succes pentru Kremlin. Si nu e de mirare.
In ultimele doua luni demnitari importanti au facut naveta intre Moscova si Groznii. Presedintele Putin a promis desfiintarea barajelor militare atat de umilitoare pentru civilii ceceni si restrangerea raziilor militiei si armatei, in urma carora au disparut 2.000 de persoane. Primul ministru Mihail Kasianov a promis compensatii pentru casele bombardate de aviatia rusa si a infiintat chiar si o comisie speciala. Seful Statului Major, generalul Anatoli Kvasnin a promis retragerea trupelor Ministerului Apararii din Cecenia. Pana la sfarsitul acestui an efectivele se reduc de la 80.000 de militari, cat sunt in prezent dislocati in Cecenia, la 35.000.
Cu doar o saptamana inainte de referendum, Moscova a evacuat demonstrativ 1.000 de soldati de la baza din Hankala. Iar Aleksandr Volosin, seful administratiei prezidentiale, a vorbit despre semnarea unui tratat intre Moscova si Groznii prin care Cecenia ar capata un statut special in Federatia Rusa, garantandu-i-se o larga autonomie. Varful de lance al propagandei Kremlinului a fost discursul televizat al presedintelui Putin din 16 martie. Putin a recunoscut pentru prima data ca a facut si greseli (“au fost facute foarte multe greseli si din partea centrului federal”), insa nu si-a cerut iertare pentru ele. Ar fi fost prea mult pentru Putin. Si el le-a vorbit cecenilor despre tratatul special care se pregateste si care le va oferi “o larga autonomie in cadrul Rusiei”. Numeroasa prezenta la urne nu se explica doar prin promisiunile Kremlinului.
Cele cateva sondaje realizate indica faptul ca pe ceceni nu i-a interesat textul Constitutiei. S-a raspandit convingerea ca vor supravietui numai daca vor vota la referendum. Ei au inteles ca Putin nu e Eltin si ca pot astepta mult si bine un al doilea Hasaviurt. 75% cred ca a fost un referendum pentru incetarea razboiului.
Ceea ce sugereaza ca propaganda Kremlinului a dat roadele asteptate. Doar Iastrijemski personal a fixat lozinca cea mai raspandita in ultimele saptamani: Singura cale catre pace - referendumul.
Presedintele Putin a salutat in sedinta de guvern rezultatul. Referendumul, crede liderul rus, ar fi rezolvat ultima problema serioasa legata de integritatea teritoriala a Rusiei. Atunci, cum ramane cu autonomia promisa Ceceniei? Dupa 23 martie, presedintele Putin n-a mai scos o vorba despre autonomie sau semnarea unui tratat. Presa rusa, citand surse de la Kremlin, scrie ca problema nu e o prioritate si ca doar undeva, in vara anului viitor, s-ar putea semna ceva.
Cine are obiectii e trimis la textul noii Constitutii cecene, abia aprobate prin referendum, unde, chiar la articolul 1, scrie negru pe alb ca Cecenia este parte inalienabila a Federatiei Ruse. Nicaieri in Constitutia cecena nu se vorbeste de suveranitate, spre deosebire de constitutiile Tatarstanului si Baskiriei.
Daca armistitiul de la Hasaviurt a marcat victoria separatistilor ceceni in primul razboi, acum referendumul este interpretat de Kremlin ca actul de capitulare al cecenilor. Insa, nici macar Moscova nu-si face iluzii ca razboiul s-ar fi terminat odata cu publicarea rezultatelor oficiale. Mii de luptatori ceceni vor continua rezistenta in munti.
Exista o traditie indelungata a rezistentei armate. Un guvern fantoma cecen a trait in munti din 1922 pana in 1955, cand sovieticii au tiparit o editie falsa a Pravdei prin care se anunta amnistierea generala.
In lunile urmatoare atentia Moscovei se va concentra asupra viitoarei campanii prezidentiale din Cecenia. S-a sugerat ca scrutinul va avea loc in decembrie, odata cu alegerile pentru Duma de la Moscova. Ahmad Kadirov pare sa aiba prima sansa. El s-a asigurat de sprijinul nomenklaturii cecene loiala fostului prim-secretar Doku Zavgaev, si el ales presedinte in 1995 si care, dupa Hasaviurt, a fost trimis ambasador al Rusiei in Tanzania. Insa, pentru viitorul scrutin decisiva va fi alegerea facuta de Kremlin. Succesul referendumului din Cecenia l-ar putea convinge pe Putin sa sprijine candidatura lui Kadirov.
