De același autor
Dacă este lăsat să se manifeste, neofascismul maghiar care se invită în România poate avea efecte dintre cele mai periculoase. Nu ţin minte să fi fost comentată, ci doar semnalată recenta iniţiativă a unuia dintre eurodeputaţii partidului Jobbik din Ungaria de a deschide un birou la Târgu-Mureş. Szegedi Csanád, una dintre figurile proeminente ale Jobbik, are 28 de ani şi s-a făcut remarcat, în ţara sa, prin atacurile contra „criminalităţii ţigăneşti“ şi a „ţiganilor a căror înmulţire este finanţată din fonduri publice controlate de stat“1, iar în incinta Parlamentului European prin arborarea ostentativă a uniformei Gărzii Maghiare – miliţia, scoasă în afara legii, a partidului pe care îl reprezintă. Totul asezonat cu discursuri iredentiste, pronunţate inclusiv la Strasbourg, ostile în special Slovaciei şi României.
Nu ar fi prima dată când Jobbik se invită în România – dar una sunt vizitele, oricum inoportune, ale şefului mişcării, Gábor Vona, în Transilvania şi alta această tentativă a eurodeputatului Csanád de a crea un cap de pod politic pentru partidul său tocmai în Târgu-Mureş. Jobbik este un partid neofascist relativ sofisticat, de un dinamism indiscutabil, fără echivalent în vreo altă ţară din Europa Centrală. Trăsături uşor recognoscibile - discurs naţionalist-radical, puternic colorat de antisemitism şi de rasism, miliţie de partid în uniforme, defilări, ceremonii şi simboluri care trădează nostalgia pentru Crucile cu Săgeţi, fascismul maghiar al anilor 1930 şi 1940 –, dar şi caracteristici noi: un grup de lideri tineri şi zâmbitori, cu studii superioare şi aspect de echipă de manageri ai unei mari companii, retorică antimondialistă cu accente ecologiste, parazitarea şi deturnarea unor teme ale discursului despre drepturile omului, utilizarea abilă a muzicii rock, a videoclipurilor şi a resurselor Internetului pentru difuzarea mesajului politic.
Se adaugă, la toate acestea, progresele spectaculoase ale mişcării pe scena politică maghiară: aproape inexistent la alegerile din 2006, Jobbik obţine 14,7% din voturi la alegerile europarlamentare din iunie 2009 şi 16,7% la legislativele din aprilie 2010, devenind al treilea partid politic din Ungaria.
Pe lângă Jobbik, capabil să adune mii de oameni la un miting electoral sau la sărbătorirea zilei de 15 martie, neolegionarii români de la Noua Dreaptă, cu cei zece ani de marginalitate politică şi cu cei 100-150 de membri şi simpatizanţi pe care îi strâng, o dată pe an, la aşa-numitul „Marş al normalităţii“, fac, din fericire, o figură dintre cele mai palide. Infiltrarea Jobbik-ului în viaţa politică românească ar putea schimba, însă, lucrurile. Dacă este lăsat să se manifeste, neofascismul maghiar care se invită în România poate avea efecte dintre cele mai periculoase. El poate reprezenta, în primul rând, un model de organizare şi de propagandă pentru un extremism naţionalist românesc aflat încă în faza „post-vadimistă“ şi care îşi caută noi forme de expresie şi de organizare, precum şi o nouă audienţă.
Combinată cu efectele crizei economice şi politice, proximitatea modelului Jobbik poate fi cu atât mai îngrijorătoare. Tema, obsesivă în discursul neofascismului maghiar, a combaterii aşa-zisei „criminalităţi ţigăneşti“ prin acţiunea unei miliţii de partid, care - după exemplul Gărzii Maghiare – s-ar substitui forţelor de ordine, poate găsi un teren dintre cele mai fertile şi la noi. Isteria pe care a provocat-o în România anului 2007 cazul Romulus Mailat, ca şi cea din jurul uciderii handbalistului Marian Cozma la începutul anului trecut ar trebui să ne servească drept avertisment. Pe de altă parte, începând cu episodul Hădăreni, din 1993, Transilvania a fost un teren fertil pentru unele dintre violenţele cele mai cunoscute la adresa romilor din România. Jobbik nu trebuie decât să confere, în Ardeal, o nouă „legitimitate“ tentaţiei de a exercita acest tip de violenţă. Urmările vor veni de la sine.
La rândul său, antisemitismul combinat cu discursul antimondializare din ideologia Jobikk-ului riscă să devină o sursă de împrospătare a antisemitismului local: „Ungaria exportă astăzi antisemitism în România, constata Radu Ioanid în toamna anului trecut. Ceea ce se întâmplă acolo în materie de extremism de dreapta şi antisemitism e mult mai primejdios decât ceea ce se întâmplă în România“2.
Jobbik în România mai înseamnă două lucruri: riscul politizării sub semnul rasismului şi iredentismului a unei părţi dintre tinerii maghiari din România, vizaţi cu precădere de partidul lui Vona şi Csanád. Acest proces a început deja – membri ai Jobbik şi ai interzisei Gărzi Maghiare au devenit prezenţe obişnuite şi vizibile la unele dintre manifestările comemorative ale comunităţii maghiare din România, iar în vara trecută Gábor Vona a participat nestingherit la tabăra Tineretului Maghiar Ardelean (EMI) organizată în Transilvania la Gheorghieni / Gyergyószentmiklós. Instalarea, tot atât de nestingherită, a biroului lui Csanád la Târgu-Mureş nu este decât un pas în plus în această direcţie.
În sfârşit - pe fondul crizei şi al unei democraţii vizibil neconsolidate –, înrădăcinarea Jobbik-ului la noi nu poate decât să favorizeze ascensiunea naţionalismului extremist românesc – fie el sub forma Noii Drepte sau sub o altă formă. Este ultimul lucru de care are nevoie România astăzi. Si aceasta nu numai din cauză că – utilizând ritualurile comemorărilor, mai prezente în Transilvania decât în restul României - extremiştii maghiari şi români riscă să sfârşească prin a se înfrunta în adevărate lupte de stradă. Am mai văzut ceva asemănător acum douăzeci de ani, tocmai la Târgu-Mureş. Ambele extremisme au nevoie de conflict pentru a-şi spori vizibilitatea şi pentru a se legitima. Împrejurările de astăzi le dau apă la moară.
Nu ar putea Guvernul României să ia în considerare interzicerea accesului lui Szegedi Csanád pe teritoriul naţional, din raţiuni de păstrare a liniştii şi ordinii publice şi de combatere a manifestărilor de rasism şi de xenofobie? Cred că ar fi un semnal puternic şi necesar, ce ar trebui dat cât mai repede, pentru a nu lăsa răul numit Jobbik să prindă rădăcini la Târgu-Mureş. //
Note:
1. Kornelia Magyar – The Situation of the Roma in Hungary (raport din 2009 publicat de Friedrich Ebert Stiftung şi accesibil pe site-ul acestei fundaţii), p. 6.
2. Interviu cu Radu Ioanid publicat în Evenimentul Zilei, 17 octombrie 2009: „N-am nici o îndoială. Antonescu a fost un criminal“.
 - Copy.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/06/Karol Nawrocki polonia.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/05/Foto Laura Stefan.jpg)
Comentarii 17
dusu - 06-20-2010
imi cer scuze,am citit doar comentariile. Ptr ami impartashi experientza:dupa vreo 5ani de la,istoriografia rumineasca numeshte,evenimentele de la tg.mures,am fost intimplator in satul Hoghizi,mures,un sat la capat de lume locuit de rumini,si vreo 2,3 familii de maghiari ce vorbesc tot rumineste,si seara la un pahar cu gazda,acesta mia povestit,cum intro zi a aparut in sat un domn,in limbajul satului,un strain de sat,care impreuna cu secretarul primariei,a intrat din casa in casa,cerindule satenilor,sa se prezinte a doua zi dimineatza in fatza primariei,unde ii vor ashtepta autobuzele.Si sa vina cu furci,topoare,ptr ca ungurii ii omoara pe rumini in Mures!
Răspundecosty - 06-20-2010
Dle Turcanu, intr-un articol de acum cativa ani evocati cazul de la Valenii de Munte, unde in Cimitirul de Onoare (militar) au fost scoase oasele eroilor de la 1916, romani si nemti, pt a face loc potentatilor vremii (articol aparut in Adevarul). In 4 iunie, tot in Adevarul, acelasi caz are o continuare mult mai urata, revoltatoare! Tot potentatii zilei... Uite aici articolul http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Blonda_de_la_Aparare-prinsa_in_pact_cu_dusmanul_0_273573199.html
Răspundekiril - 06-19-2010
In primul rand: interdictiile nu functioneaza in democratie. Doi: suntem spectatori! nu putem lupta nici cu prostia, nici cu hoţii, nici cu... nimic. Trei: am fost acum 20 de ani în Tg. Mureş în piata: nu a fost niciun extremism, doar manipulare. (si lovituri care veneau de sus in jos).
Răspundeatol - 06-18-2010
Domnule Turcanu, dumnevoastra priviti aparitia partidului Jobbik doar prin pericolul ca Noua Dreapta sa se intareasca? Pericolul cel mai mare este aparitia unei miscari revizioniste violente in Ardeal. Autonomia Tinutului Secuiesc este doar o etapa a planurilor Ungariei. Nu va iluzionati ca Jobbik actioneaza total independent de restul formatiunilor politice din Ungaria
RăspundeLászló László - 06-18-2010
Către administrator şi autorul articolului! Ce era important, am spus, În încheiere vroiam să spun doar, că am citit artilolul comentat în varianta print, şi (Poşta îmi aduce "22"-ul doar joi) şi după ce am citit am dorit să comentez. P.s.+ Revin cu gândul, că nu e bine să interzici accesul cuiva în EU, a unui cetăţean european, întrucât încălcăm dreptul de liber acces al persoanelor şi informaţiilor. De remarcat, că dacă s-a aplicat această metodă, adesea cei afectaţi de asemenea restricţii propuse de F. T. (abuzuri de regulă) au fost etnici sau cetăţeni maghiari: Preşedintele Ungariei (S.L.) în Slovacia şi în România, Eva Maria Bárki tot în România, de fiecare dată cu anumite pretexte. În rest, să nu avem nici prejudecăţi, nici exagerări. L.L.
RăspundeAdministrator site - 06-18-2010
@Laszlo Laszlo: Ne pare rau, dar va rog sa impartiti comentariul dvs. in doua, intrucat spatiul este limitat. Dupa cum vedeti, comentariul dvs., din acest motiv apare trunchiat. Va rugam sa postati din nou, dar imaprtind in doua comentariul dvs. sau chiar in trei. Soft-ul nu permite decat comentarii pana la 1000 de semne (incluse si spatiile libere).
RăspundeFlorin Turcanu - 06-18-2010
Stimate Domnule Laszlo, va multumesc pentru aprecieri si pentru observatiile pe care le faceti in marginea articolului meu. Sper ca, asa cum spuneti, valul pe care s-a ridicat Jobbik este in scadere. Pe de alta parte, am citit astazi protestul si lista de pe transindex si am fost impresionat de amploarea mobilizarii. Voi scrie pentru numarul urmator din "22" un articol despre acest protest si despre lista impresionanta de semnaturi. Textul protestului va fi publicat de "22" pentru ca aceasta atitudine de respingere a Jobbik sa fie mai bine cunoscuta.
RăspundeLászló László - 06-17-2010
Stimate domnule Florin Turcanu! Da, este un articol cu care pot să fiu de acord în bună măsură, dar nu întocmai: Jobbik, este pe val, dar valul e în declin. Nu cred, că Noua Dreapta, care în denumire se aseamănă cu Jobbik (Denumirea este şi un joc de cuvinte care indică atât afilierea ideologică dreapta, dar şi faptul că e mai bun decât cei de dreapta, ce în Ungaria înseamnă Fidesz în primul rând) să aibă nevoie de model de urmat. Au anumite rădăcini comune J. şi N.D., cum bine remarcaţi: "discurs naţionalist-radical, puternic colorat de antisemitism şi de rasism", dar sunt şi anumite diferenţe: relaţia faţă de biserică şi religie de exemplu. Însă nu sunt de acord cu faptul cum pomeniţi evenimentel din 1990 din Tg. Mureş. (Se pare că sunteţi prea tânăr, pentru că puneţi semnul egalităţii între cele două extremisme de atunci; din care unul nu a fost extremism, ghiciţi la care mă refer.) Nu cred că Vona putea fi împiedicat să vină în România, şi nici deputatului Szegedi Csanád să-şi deschidă un birou. (Atenţie Cs. este prenumel şi Sz. numele de familie). În regimuri democraţice societatea civilă poate şi trebuie să protesteze cum crede mai bine, dar autorităţile nu pot lua măsuri ilegale. (Cum fac cei de care pomeneşte dn-a sau dr-a Szegedi. Lista se găseşte pe transindex.ro) Da, au fost şi sunt nostalgici şi pe la noi, dar în număr relativ redus. Iar fanii lui Vona şi Jobbik au fost chiar şi dinaintea deschiderii biroului respectiv la Tg. Mureş. Inclusiv Garda Maghiară (scoasă în afara legii în Ungaria, are fani prin Transilvania, dar nu mai mulţi, câţi are Noua Dreapta şi Legiunea laolaltă (proporţional şi cu sturctura etnică a Transilvaniei.) Riscuri există, şi nu doar riscuri, ci şi realităţi mai mult sau mai puţin triste: "riscul politizării sub semnul rasismului şi iredentismului a unei părţi dintre tinerii maghiari din România" atât cu Jobbik, cât şi fără. Antimondializarea, lupta împotirva globalizării, marilor trusturi internaţionale e la moda şi în Vest (unde sunt democraţii mult mai consolidate decât în România sau Ungaria.) În fine repet: "Neofascismul maghiar", nu cred să fie model de urmat pentru "neofascismul românesc" din diferite motive. Pe cei care trăim în România (printre care sunt şi eu), ne ameninţă alte pericole, din care nu Noua Dreapta este cea mai nocivă. Sunt alţii, care contribuie mai mult la destabilizarea INTERNĂ sistemului politic şi social (juridic, economic etc.) László László p.s. Mai întâi v-am cit
Răspunderadu - 06-17-2010
Criminalitatea tiganeasca face ravagii in Ungaria (vezi cazul Cosma). Cel putin in sectorul 8 al Budapestei nu este de dorit sa mergi nici macar ziua. CEU, din fericire, nu este situat chiar acolo
RăspundeFlorin Turcanu - 06-17-2010
Observatiile d-nei Szegedi si ale d-lui Tamas sunt de cea mai mare importanta si cred, intr-adevar, ca lupta ce se poarta contra Jobbik-ului atat in Ungaria, cat si in randurile comunitatii maghiare din Romania trebuie facuta cunoscuta la noi. Lista semnaturilor despre care vorbeste d-na Szegedi mi-este necunoscuta - si imi pare rau - dar ar trebui publicata, de pilda in revista "22". Voi cauta sa o obtin.
RăspundeIulian - 06-17-2010
Si credeti ca o astfel de interdictie ar rezolva problema? Mai curand ar lichida un efect. Nicidecum cauza. Care este aceasta? Va las pe dvs. sa o descoperiti in urma unui... "dialog social" cu o anumita parte a populatiei. Cea "rasista", "fascista" etc. Veti realiza, vreodata, si un astfel de dialog?
RăspundeG. M. Tamás - 06-16-2010
Cum a scris şi doamna Edit Szegedi, sute de intelectuali maghari din România au protestat împotriva prezenţei partidului neofascist "Jobbik" în România. Presa ungară de tendinţă liberală şi de stânga (chiar şi o publicaţie conservatoare) a criticat acest fapt într-adevăr intolerabil. Bineînţeles ar fi necesar ca şi guvernul de la Budapesta să condamne această provocaţie. Nimeni să nu creadă că în Ungaria nu există rezistenţă antifascistă - cu greşeli, carenţe, slăbiciuni, dar există. Existăm şi noi care suntem prieteni sinceri ai poporului român, de sorginte ardeleană au ba.
Răspundeedit szegedi - 06-16-2010
In nici o saptamana s-au strans peste 1000 de semnaturi impotriva lui Szegedi Csanad (nu suntem rude!!!) si lista nu este nici pe departe incheiata. Dar asta, nu-i asa, nu intereseaza pe nimeni...
RăspundeGothard Ladislau - 06-16-2010
Bravo România!Bravo Laszlo Tokes! NICI O LEGÃTURÃ CU JOBBIK! Observațiile pertinente ale domnului Turcanu vor trece neobservate și apoi ne vom întreba iar, retoric, UNDE NE SUNT INTELECTUALII? Politicienii români sunt doar actori la DEMOLATION TV 1 sau 3 și intrã în politicã doar sã aibã ”egalitate de șansã” în afaceri. Și apoi când - Doamne ferește - se întâmplã ceva dau din umeri inocenți și neștiutori, luați pe nepregãtite... ca atunci când ninge în decembrie... Și atunci va crește și Vadim în sondaje!
Răspunderadu - 06-15-2010
De ce va mirati? Laszlo Tokes a fost votat vicepresedinte al PE, cu sprijinul celor care-i tin in brate pe cei de la PDL, inca din 2006. Jobbik in Romania este consecinta.
Răspunderadulian - 06-15-2010
un articol perfect, scris de un om lucid, cu capul pe umeri care nu are nimic dintr-un Vadim Tudor. STATUL roman, aude cineva? Radu
RăspundeMaria R. - 06-15-2010
Si ce vor spune europenii despre o asemenea interdictie,venita de pe malurile Dambovitei(stiti cum e,quod licet Jovi,non licet bovi!)? Altfel,va dau perfecta dreptate,ca ardeleanca si traind intr-un oras in care evreii au fost trimisi cu maxima operativitate in mai 1944,la Auschwitz,iar mai devreme,intelectualii romani au fost imbarcati in vagoane de marfa(bou-vagon?)si trimisi in partea de Ardeal ramasa la tara-mama. In anii 1920-1930 s-a dezvoltat binisor complexul"celalalt,care e brunet,are nas coroiat,vorbeste altfel decat mine,nu are craniu dolicocefal" s.a.m.d.,acest celalalt e de vina pentru necazurile mele s-a dezvoltat tot intr-o perioada de criza economica si politica.
Răspunde