Știința și penitenciarul, o poveste românească

Laura Stefan 19.01.2016

De același autor

Povestea savanților din penitenciarele românești este acum cunoscută în toată lumea. Toți se întreabă: cum s-a ajuns la situația în care lucrările științifice apar peste noapte, iar oameni care până în acel moment n-au fost cunoscuți drept autori prolifici își descoperă vocația în penitenciar?

 

Prevederea legală care permite scurtarea pedepselor dacă persoana condamnată a elaborat lucrări științifice a existat într-o formă ușor modificată în legislația ro­mâ­nească încă din 1969. De-a lungul timpului textul a su­nat așa:

 

– 1969–2004: pentru con­damnaţii care au elaborat lucrări ştiinţifice sau ale căror propuneri de in­ven­ţii, inovaţii şi raţionalizări au fost însuşite de or­ga­nele competente, ori care au desfăşurat alte ac­ti­vi­tăţi deosebite, 3 zile exe­cu­tate pentru 2 zile muncite, pe timpul afectat acestor activităţi.

 

– 2004–2013: în cazul elaborării de lu­crări ştiinţifice sau invenţii şi inovaţii bre­vetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.

 

– din 2013: în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi ino­va­ţii brevetate, se consideră 30 de zile exe­cutate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.

 

Așadar, nu apariția prevederii legale peste noapte este explicația pentru sutele de lucrări științifice despre care se susține că ar fi fost scrise în ultimii ani în pe­ni­ten­ciarele românești. Mai degrabă înțelegem acest fenomen dacă analizăm profilul ce­lor care au ajuns în penitenciar în ultimii ani. Pe lângă populația penitenciară obiș­nui­tă, au ajuns în spatele gratiilor în ul­ti­ma perioadă persoane condamnate pentru infracțiuni economice și pentru corupție la nivel înalt. Ele beneficiază de resurse sem­nificative, care le permit procurarea de asistență juridică de cea mai bună ca­li­tate și, pe cale de consecință, ajung să cu­noască în detaliu toate prevederile legale care le-ar putea avantaja. Cum elaborarea de lucrări științifice este prevăzută de lege drept o cale de mic­șo­rare a pedepsei, nu este de mi­rare că mulți dintre acești condamnați au în­cercat să o folosească.

 

Presa românească a început să investigheze acest su­bi­ect la începutul anului tre­cut. Investigația a fost în­greu­nată de faptul că autorii condamnați publicau respectivele cărți pe propria chel­tuială, achiziționând apoi toate exem­pl­a­rele. O prevedere care obligă editurile să trans­mită câteva exemplare din toate căr­țile publicate către câteva biblioteci a fă­cut până la urmă posibilă o analiză a ope­re­lor publicate în penitenciar. Cu această ocazie, s-a descoperit că unii condamnați au copiat și și-au însușit cărți scrise de alți autori sau că lucrările științifice erau, de fapt, însăilări de texte fără cap și coadă, însoțite de fotografii.

 

Nu e deloc de mirare că într-o țară ca Ro­mâ­nia, cu grave probleme de integritate aca­demică în universități, calitatea cer­ce­tării științifice în penitenciare lasă de do­rit. Sigur, elaborarea de lucrări științifice oferă condamnaților doar vocația de a fi elib­­erați mai devreme – decizia finală apar­ține unui judecător, care poate evalua în ce măsură lucrarea justifică aplicarea re­du­cerii de pedeapsă. Unii judecători au re­fu­zat să reducă pedepsele, în cazul unora din­tre condamnați, sau au aplicat reduceri mai mici de 30 de zile. Alţi judecători au cerut manuscrisele lucrărilor științifice ale condamnaților și s-au arătat surprinși de lip­sa oricăror ștersături sau adăugiri la tex­tele inițiale. Schimbarea guvernului a fă­cut ca Ministerul Justiției să ofere date com­plete privind condamnații care scriu lu­crări științifice în penitenciar. Lec­tu­ra­rea respectivei liste stârnește invidia ori­cărui cercetător din libertate, oricât de prolific ar fi: cărțile în penitenciar sunt scri­se în câteva ore, iar inspirația nu pare să-i părăsească niciodată pe autorii con­damnați. Ritmul alert al creației a generat suspiciuni și pentru organele de anchetă penală, DNA deschizând un dosar penal privind favorizarea infractorilor.

 

Soluția se află însă în plan legislativ, iar ministrul Justiției a anunțat că va propune guvernului, în februarie, abrogarea tex­tu­lui care permite scurtarea pedepselor pen­tru publicarea de lucrări științifice printr-o ordonanță de urgență. În parlament a fost depusă o inițiativă legislativă similară. Din păcate, în lipsa unui mecanism care să asigure aplicarea corectă a acestei pre­vederi doar în cazul condamnaților care pres­tează o muncă intelectuală, textul le­gal era o poartă deschisă pentru abuz. Sin­gura soluție, pentru moment, în România este abrogarea acestei prevederi.

 

Abrogarea înseamnă că aceia care au be­neficiat deja de scurtarea pedepselor și au fost puși în libertate rămân în libertate. Con­damnații cu privire la care reducerea de pedeapsă nu a operat pentru că nu au efectuat încă fracțiunea de pedeapsă ce­ru­tă de lege nu vor mai putea invoca acest be­neficiu, pentru că, la momentul eva­luă­rii punerii lor în libertate, textul legal nu va mai fi în vigoare. Lucrările științifice ela­borate până în prezent, dar nef­ruc­ti­fi­cate încă din perspectiva scurtării pe­dep­selor vor rămâne fără relevanță din pers­pectiva perioadei pe care trebuie să o pe­trea­că în penitenciar autorii lor condam­nați.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22