Profilul profesorului român între TALIS și realitate (I)...

Liliana Romaniuc 08.11.2015

De același autor

Unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului educațional este legat de calitatea resursei umane care asigură gestionarea acestuia. John Hattie arată, în cartea sa Visible Learning – despre factorii care contribuie cel mai mult în procesul de învățare –, că profesorii și calitatea predării sunt pe primul loc. Altfel spus, calitatea unui sistem educațional nu va fi niciodată superioară celei a profesorilor de la clasă. Plecând de la aceste presupoziții, dar și de la faptul că profesorii trebuie ei înșiși să fie într-un proces continuu de învățare și că, pentru a răspunde provocărilor secolului al XXI-lea, este nevoie de un anumit tip de profesor, OECD a inițiat în anul 2008 un studiu cu privire la profilul profesorilor din diferite țări. Studiul, intitulat Teaching And Learning International Survey (TALIS) sau Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare este cel mai important studiu internațional centrat pe analiza mediului educațional. Studiul oferă profesorilor și directorilor de școli posibilitatea de a vorbi despre experiențele lor în clasă și în școală. TALIS se corelează cu testările PISA, PIRL, TIMSS care evaluează performanțele în învățare ale elevilor și abordează acele teme care, conform cercetărilor, pot influența procesul de predare care să conducă la învățare. Astfel, în cadrul studiului, profesorii oferă informații despre formarea lor inițială și despre cea continuă, feedback-ul pe care îl primesc în școală cu privire la metodele de predare, atmosfera din clasă și din școală, satisfacția profesională și ceea ce simt în legătură cu abilitățile lor profesionale.

 

România a participat pentru prima dată la această analiză, în cel de-al doilea studiu, derulat în perioada 2011-2013. Fiecare ciclu s-a soldat cu un raport în care sunt analizate și comparate răspunsurile profesorilor din țările participante, cu scopul de a contribui la eforturile de reformare a sistemelor educaționale și de compatibilizare a acestora cu cerințele și provocările lumii pentru care îi pregătim pe elevii noștri. Ideea centrală a studiului este că, pentru a-i pregăti pe elevi să devină persoane care învață pe tot parcursul vieții, profesorii trebuie să fie într-un proces continuu de învățare, să folosească cele mai noi instrumente oferite de tehnologia informatică și să apeleze la cele mai noi studii și cercetări în domeniul învățării, al pedagogiei și al psihologiei.

 

TALIS 2013 este cel de-al doilea ciclu al studiului cu privire la procesul de predare-învățare. Primul ciclu s-a derulat în anul 2008 cu participarea a 24 de țări. Studiul a fost un succes real și a furnizat date extrem de importante pentru sistemele de educație ale țărilor participante, ceea ce a condus la desfășurarea celui de-al doilea ciclu, în anul 2013. Temele alese pentru cel de-al doilea ciclu au fost selectate de către țările participante, ca urmare a clasificării priorităților din fiecare sistem educațional. S-a hotărât păstrarea temelor din studiul TALIS 2008, la care s-au mai adăugat câteva întrebări și indicatori noi. Astfel, temele alese pentru TALIS 2013 au fost următoarele:

 

– Managementul instituțiilor de învățământ;

 

– Formarea profesorilor (inițială și continuă);

 

– Evaluarea profesorilor și oferirea de feedback;

 

– Convingerile și atitudinile profesorilor cu privire la pedagogie, metodele de predare folosite, metodele de evaluare a elevilor;

 

– Percepțiile profesorilor cu privire la eficiența profesională, satisfacția profesională, atmosfera și climatul din școală și din clasele la care predau.

 

Studiul a fost administrat de către Ministerul Educației din țara noastră, prin Centrul Național de Evaluare și Examinare.

 

Un prim aspect examinat de TALIS se referă la profilul profesorului și al școlii în care acesta lucrează. În cele ce urmează vom analiza profilul profesorului, așa cum reiese el din cercetarea TALIS, care a cuprins date cu privire la:

 

– Aspecte demografice: vârsta și genul;

 

– Experiența profesională;

 

– Statutul de angajat;

 

– Formarea profesională.

 

În ceea ce privește profilul demografic al profesorului român, studiul ne arată că vârsta medie a profesorilor de gimnaziu este de 42 ani, la fel ca cea la nivel internațional. Procentul profesorilor sub 30 de ani este în jur de 13-14%, apropiat de cel internațional (13%). Singapore are procentul cel mai mare de profesori cu vârsta sub 30 ani – 31%, Italia, Bulgaria, Portugalia și Spania având procentul cel mai mic – sub 3%. Profesorii cu vârsta peste 60 ani reprezintă aproximativ 10% din numărul cadrelor didactice, fiind unul dintre cele mai ridicate procente la nivel european. 27% dintre profesorii români au vârsta peste 50 de ani. Observăm, așadar, că aproximativ 37% dintre profesorii români au vârsta peste 50 de ani, la nivel internațional procentul fiind de 30%.

 

În ceea ce privește distribuția vârstelor pe discipline de studiu, o analiză la matematică, limba română și științe scoate în evidență câteva aspecte interesante care ar putea ridica unele întrebări cu privire la rezultatele elevilor noștri la aceste discipline.

 

Astfel, procentul profesorilor de limba română cu vârsta până în 40 de ani este de 71%, în timp ce la matematică acesta este de 32%, iar la științe de 33%. La celălalt capăt, avem 15% profesori de limba română cu vârsta peste 50 de ani, aproximativ 5% fiind cu vârsta peste 60 de ani. La matematică avem 38% profesori peste 50 de ani, 17% fiind peste 60. La științe, 33% dintre profesori au mai puțin de 40 de ani, iar 37% au mai mult de 50 de ani, 10% fiind mai în vârstă de 60 de ani. La nivel internațional, profesorii care au vârsta mai mare de 60 de ani sunt în procent de 6% la limba maternă și 7% la matematică și științe. Pe de altă parte, procentul profesorilor cu vârsta sub 40 de ani este de 43% la limba maternă și științe și de 41% la matematică, ceea ce demonstrează că:

 

– Sistemele respective au stabilitate – resursă umană tânără și matură;

 

– Există o distribuție normală a vârstelor, astfel încât elevii beneficiază de entuziasmul și creativitatea profesorilor tineri, dar și de experiența și înțelepciunea celor mai în vârstă;

 

– Procentele sunt asemănătoare la disciplinele fundamentale: limba maternă, matematică și științe.

 

În România, pe de altă parte, observăm câteva discrepanțe care pot contribui la explicarea rezultatelor elevilor la evaluările naționale. Astfel:

 

– La limba română avem cei mai mulți profesori cu vârsta sub 40 de ani, iar rezultatele elevilor la această disciplină sunt mai bune decât la matematică sau științe, unde avem procente aproape la jumătate. Acest lucru ar putea însemna că acești profesori au fost expuși la metode de predare și învățare moderne, interactive și au înțeles importanța relației dintre elevi și profesori.

 

– Procentul profesorilor trecuți de 50 de ani este dublu sau chiar mai mare la științe și matematică. Desigur, aceste discipline au un grad mare de abstractizare, dar acest lucru nu este suficient pentru a explica rezultatele aproape de dezastru pe care le obțin elevii an de an. Este evident faptul că sunt probleme serioase la modul în care se face predarea – în general folosind metode tradiționale, cu foarte puțină implicare a elevilor și cu și mai puțin accent pe calitatea relației dintre profesor și elev.

 

Cercetarea oferă informații importante cu privire la ceea ce cred profesorii despre pregătirea lor, modul în care relaționează cu directorii școlilor, atmosfera din școlile lor, nevoi și aștepări. Coroborate și analizate în corelație cu rezultatele elevilor, aceste informații pot conduce la identificarea cauzelor profunde ale problemelor din educație.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22