Anti-Occident. Încotro ne îndreptăm?

Sebastian Lazaroiu 29.09.2015
SHARE 3

Va profita de valul antioccidental această clasă politică timorată de iureșul instituțiilor de forță?

 

Consensul de la Snagov a generat o în­țe­legere tacită în mediul politic și ins­ti­tu­țional din România pentru o atmosferă ge­nerală favorabilă Occidentului. Statul se pre­gătea pentru un lung efort de câștigare a în­cre­derii SUA și a marilor pu­teri europene. Cine eram noi în anii ’90? O țară sub in­fluența URSS, fostă mem­bră a Tratatului de la Var­șo­via, controlată politic de eșa­loanele inferioare ale PCR și ale fostei Securități, refractare la democratizare și liberalizare.

Românii au dat primul semnal proocci­den­tal la alegerile din 1996, dar, spre sfârșitul mandatului lui Constantinescu, țara s-a cu­fundat într-o adâncă dezamăgire. Re­for­mele dureroase impulsionate de FMI, pre­cum și gestul statului român de a oferi spa­ții de manevră militară NATO împo­tri­va unei țări vecine au condus la re­cru­descența antioccidentalismului și nos­tal­giei comuniste, exprimată în scorul de­func­tului C.V. Tudor la prezidențialele din 2000.

PDSR a izolat „curentul PRM“ în perioada 2001-2004, când România a început ne­gocierile pentru aderare și a devenit mem­bră NATO, rupând definitiv legăturile am­bigue cu vechii aliați de la Răsărit. Asta a însemnat începerea reformei profunde a serviciilor de informații. Atentatele de la 11 septembrie 2001 au reprezentat o fe­reas­tră de oportunitate pentru noi, întrucât americanii aveau nevoie de o poartă de ac­ces rapid la înfierbântata zonă a Ori­en­tu­lui Mijlociu, care finanța și organiza re­țe­lele teroriste. România și-a dovedit repede loialitatea față de aliații militari, trimițând contingente importante în teatrele de ope­rațiuni din Afganistan și Irak.

Elita politică a dat primele semne de ezi­ta­re îndată ce occidentalii au devenit preocupați de con­trolul și monitorizarea sis­temului judiciar, insti­tu­țio­nalizate în celebrul MCV. Adrian Năstase, prima din­tre victimele la nivel înalt ale tăvălugului an­ti­co­rup­ție, a reușit să insufle în pro­priul partid aversiunea față de aceste schimbări. Ce­le două suspendări ale președintelui în funcție, din perioada 2007-2012, au fost ex­presia politică pură a nemulțumirii po­liticienilor față de noile raporturi între par­tide și justiție.

Entuziasmul românilor s-a menținut la co­te înalte după aderarea la UE, în principal pe două filiere – libera circulație (care a și produs un exod masiv spre Occident) și fon­durile europene nerambursabile (care au dinamizat o economie rahitică, fără mo­toare puternice de dezvoltare). De aici și legitimitatea paternalistă a Occidentului, invocată adesea de unii politicieni și lideri de opinie în apologetica reformelor și con­solidării independenței justiției. În plus, au mai existat și garanțiile de securitate date de NATO, apreciate de un popor care a trăit de secole în nesiguranță.

Atmosfera a început să se deterioreze oda­tă cu criza economică mondială, reflectată la noi ca o manevră a marilor puteri eco­no­mice de a-și acoperi lăcomia pe seama pe­riferiei. Prezența FMI și a Comisiei Eu­ro­pene în eforturile de stabilizare buge­ta­ră din 2010-2012 a întărit curentul na­țio­nalist și antioccidental. El a ieșit la iveală cu toată forța în vara lui 2012, o veritabilă confruntare între Occident și forțele po­li­tice conservatoare, deranjate de puterea pe care o căpătaseră serviciile și ma­gis­tra­ții, sub protecția Vestului.

Discursul USL, cu accente naționaliste și eurosceptice, împotriva „justiției păr­ti­ni­toa­re“ și-a diminuat efectele, pe măsură ce afaceriști și politicieni controversați au luat calea închisorii și a căzut în ridicol, odată ce apropiați ai fostului președinte Tra­ian Băsescu au intrat în vizorul pro­cu­rorilor. Acesta a fost momentul în care DNA a devenit vedeta topului de po­pu­laritate a instituțiilor.

La nivel colectiv, sentimentele rezervate fa­­ță de Occident nu s-au diminuat, ci doar au intrat în fundal, răbufnind pe­ri­odic, cum s-a întâmplat în timpul ma­s­i­velor pro­teste împotriva exploatării de la Roșia Montana. Vânzarea pe sume mici a unor active către companii vestice, pri­va­tizări sau retro­ce­dări dubioase au men­ți­nut im­presia unui Occident cinic, care ex­ploa­tea­ză România sub paravanul unor bi­nefaceri.

Criza refugiaților reprezintă un moment de cotitură pentru atitudinile eurosceptice și antioccidentale. Inabil gestionată la Bu­cu­rești de deținătorii puterii, criza a in­fla­mat peste măsură antipatia față de Ger­ma­nia, în tentativa ei de a forța o soli­da­ritate pragmatică. Scandalul „păcălirii tes­telor de noxe“ din industria auto germană in­du­ce neîncredere față de „morala occi­den­tală“. La fel ca și acuzele de corupție de la ApaNova, care implică deopotrivă re­pre­zen­tanți ai companiei franceze și aleși lo­cali autohtoni, pe spinarea bucureș­te­nilor.

Va profita de valul antioccidental această clasă politică timorată de iureșul insti­tu­țiilor de forță? Fără îndoială. Occidentul va fi portretizat ca prea puțin îndreptățit să apere sistemul judiciar și să sancționeze public corupția. Al doilea pas va fi rea­șe­zarea raporturilor între partide și ins­ti­tu­țiile statului. Profită propaganda de la Krem­lin de acest moment dificil în rel­ații­le României cu Vestul? Nu doar că profită, dar îl și alimentează la foc continuu.

Ceea ce ar putea urma este o negociere în­tre politicienii români și marile puteri eu­ro­pene a unei amnistii judiciare în schim­bul revenirii la o atmosferă publică fav­o­rabilă Occidentului, astăzi prins în corzi și demonizat. Cum la fel de bine ar putea ur­ma o abandonare informală a României (dar și a altor țări est-europene) în brațele ve­cinului de la Răsărit.

Comentarii 3

MIHAI 2 - 10-02-2015

Oare maraiala decrepitului Basescu pe teme precum GUANTANAMIZAREA JUSTITIEI sau VAI CE DE IMIGRANTI est pro-occidentala ?

Răspunde

Costelo - 10-01-2015

Mai degraba ultima varianta, abandonarea Romaniei. Cat despre vecini, Ungaria, Serbia, sunt deja rusificate si pro Rusia 99%.

Răspunde

Alexandru Cicu - 09-29-2015

Coalitia guvernamentala va profita de pozitia favorabila in care se afla si va reusi sprijinita si de vechiul PNL sa aduca Romania inapoi la epoca Adrian Nastase

Răspunde

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2025 Revista 22