ANUL XXXV (1606) (9 ianuarie 2024)

Judecând după entuziasmul cu care toți tiranii, toți dictatorii, ca să nu mai vorbim despre netrebnicii și impostorii planetei, se declară democrați, am spune că niciodată democrația n-a dus-o mai bine.

Este puțin probabilă schimbarea actualei paradigme politice – PSD-PNL. O speranță, totuși, există. De unde ar putea veni ea și ce ar trebui să se întâmple? Răspunsul e simplu: de la PNL și USR.

Iată că a sosit și anul nou cărând cu sine crize vechi și griji noi. Dacă Vestul obosește să ajute Ucraina iar Putin are șanse să ajungă vecinul nostru? Doamne ferește!

Universitarii din domeniul jurnalismului au datoria de a face educație media, de a explica ce s-a întâmplat cu jurnalismul zilelor noastre, ce antidot există la știrile false și la manipulare.

Revista 22 - 35 de ani de existență

Va fi un an plin de riscuri și provocări majore; o listă scurtă ar trebui să includă situația explozivă din Orientul Mijlociu, alegerile din Taiwan și Statele Unite și soarta războiului din Ucraina.

Sondaje făcute la scara UE anunță menținerea actualei majorități alcătuite din populari, socialiști și liberali și după alegerile europene din iunie. Partidele de la noi pierd, însă, din influență.

În spiritul unui vechi proverb englezesc, singurele certitudini pe care le asigură guvernarea PSD-PNL sunt moartea și impozitele. Tot restul este propagandă electorală pentru analfabeți funcțional.

Klaus Iohannis se poate lăuda cu lansarea unui nou model de „președinte-jucător”: sub umbrela echidistanței politice, a făcut și desfăcut jocurile în PNL, târându-l până la urmă în irelevanță.

Candidatul la prezidențiale va fi cel care-i va semăna cel mai mult lui Klaus Iohannis. Adică va vorbi la nesfârșit de schimbare și de reformă, dar toată lumea va ști că nu va face nimic.

Populist-naționaliștii strânși în jurul lui Simion și Șoșoacă au intuit că pot folosi tema ca pe o pană pentru despicat lemne, amplificând polarizarea politică între „globaliști” și „naționaliști”.

Biserica Ortodoxă Rusă a rămas fidelă calendarului iulian, care a fost corectat și înlocuit în Occident de cel gregorian, în 1582. Așa se explică de ce rușii sărbătoresc Crăciunul la 7 ianuarie.

Universitățile americane, publice sau private, suferă de un complex rasial care subminează însăși ideea de universitate.

Miza depășește Ucraina, pentru că afectează competiția pentru descurajare care se dă în acest deceniu și în celelalte ecosisteme regionale, cu precădere în Indo-Pacific.

Legea Imigrației vine după alte nu mai puțin de 30 de legi similare adoptate în ultimii 40 de ani, fără ca acestea să fi schimbat situația și să fi redus numărul străinilor.

Ceea ce șochează în comparație cu actuala clasă politică constituită cum-necum după 1990 este calitatea studiilor acestora, dar și faptul că mulți avuseseră experiențe directe pe front.  

„În apărarea democrației constituționale” adună generos și într-o ordine admirabilă interviuri și alte texte care îl au în prim-plan pe Valeriu Stoica, pe un interval de aproape un deceniu și jumătate.

În 2023, toți ochii au fost pe Timișoara Capitală Culturală, cu nenumăratele evenimente culturale găzduite aici.

Mircea Mihăieș nu abandonează idealurile din anii de început, nici nu îi uită pe cei alături de care a construit și încă mai construiește o insulă de rezistență și de responsabilitate intelectuală.

Oedip umblă printre noi cu dezinvoltura provocatorului, iar însemnele sale fac personajul din ce în ce mai ispititor și demn de cercetat pentru contemporani.