ANUL XXVI (1356) (15 Martie 2016 - 21 Martie 2016)

Decizia CCR e o bătălie pierdută pentru lupta anticorupție, dar și un risc la adresa securității naționale, într-o vreme internațională tulbure.

Au intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial, noi reguli privind soluţionarea cazurilor de plagiat şi retragerea titlurilor de doctor celor dovediţi că şi le-au însuşit prin furt. Va da roade noul mecanism?

În perioada 21-27 martie, la Bucureşti va avea loc cea de-a noua ediţie a One World Romania - festivalul internaţional de documentar şi drepturile omului. Directorul festivalului, ALEXANDRU SOLOMON, şi directorul asociat, MĂDĂLINA ROŞCA, ne-au vorbit despre programul acestei ediţii.

Justiția a primit un bocanc în coaste. Sub preșul nobilelor intenții asta se ascunde.

Dispariția monarhiei e o victorie a comunismului. Ultima înfățișare a monarhiei dispare. Regele Mihai se stinge. E cazul să privim și să în­țe­legem. În fond, e istoria noastră și s-ar putea să mai avem nevoie de ea. Măcar pentru ca­zurile rare în care ne apucă do­rința să fim un pic mai se­rioși în fața întrebărilor pe ca­re le plimbăm prin cărți și ca­fenele, fără răspuns: ce s-a în­tâmplat? de ce suntem cum suntem? cum am ajuns aici?

Nu există nicio garanție că, de data aceasta, adversarii luptei anticorupție nu vor reuși acolo unde au eșuat în 2008 și în 2014.

Sunt unul dintre milioanele de români care a crescut cu memoria luptei pentru libertate a mii de compatrioți uciși la Revoluție — o experiență istorică dureroasă și o pedagogie exemplară. „Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!“ - așa s-a strigat la Timișoara pe o vreme frumoasă, când atâția conaționali erau cuceriți de speranță (iar eu nu împlinisem 12 ani).

Soluția corectă în cazul TVR ar fi depolitizare, ștergerea datoriilor istorice, concursuri netrucate pentru a asigura competența, transparență decizională și respectarea statutului de instituție media cu misiune publică.

Cu toate că Serviciul Român de Informații a fost întinerit în ultimul deceniu și a beneficiat de un lifting cu ajutorul americanilor, totuși nu a putut renunța definitiv la farmecul său balcanic, în care ciorovăielile, loviturile înfundate și zgomotele de fond răzbat prin ușa bine închisă.

În jurul presei româneşti care agonizează înfloreşte corupţia, investiţiile se subţiază şi tinerii străluciţi îşi trăiesc visele în alte ţări.

// COLECŢIA CA ARHIVĂ • Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) • 26 octombrie 2015 - 20 martie 2016; // CADRE • Galeria Romană • 26 februarie - 19 martie 2016.

Doctoratul interesant al Mariei Hulber impresionează mai ales acum, când încă fumegă cenușa scandalului tezelor plagiate.

Nici soarta şefilor din Kolîma nu a fost neapărat mai bună decât a multor deţinuţi. Berzin, Garanin şi Nikişev sunt doar câteva exemple în acest sens.

Purtăm acest dialog la puțină vreme după ce am asistat la o dezbatere găzduită de ASE privitoare la felul în care politica externă, diplomația românească și, în general, decidenții politici din România sunt capabili să răspundă la niște provocări globale majore, cele mai importante după momentul 1989. Or, acolo, s-au ridicat destule semne de întrebare din acest punct de vedere.

Ieșirea din paradigma geopolitică care a permis capturarea țării de un oligarh este singura șansă de a scăpa din mocirla în care băltește Republica Moldova de un sfert de veac.

Alegerile prezidențiale din noiembrie îi vor găsi pe republicani într-o stare de relativă divizare, indiferent dacă stindardul lor va fi purtat de Trump sau de altcineva.

Furia anti-establishment trebuie înţeleasă prin prisma faptului că situaţia economică a multor americani s-a înrăutăţit.