ANUL XXXIV (1593) (20 iunie 2023)

„Liniștea” de față s-ar putea să însemne scleroza lentă a democrației sau liniștea dinaintea furtunii care s-o pună la pământ.

Guvernarea Ciolacu are pârtie liberă, iar PSD are o șansă unică la prezidențialele din 2024, una la care au contribuit din greu Iohannis, PNL și USR. Realitatea e cruntă: nu există alternativă.

Mutarea UDMR în tabăra opoziției, deocamdată retorică, trebuie înțeleasă ca o mișcare tactică, de amenințare la adresa PSD.

Țineți-vă mâinile acasă. Măcar un anotimp, un an, un timp. Un an fără furăciuni ar repara substanțial deficitul bugetar. Hai, pe loc repaus!

Rotativa n-a mers chiar perfect. S-a făcut ceva mai târziu, câteva promisiuni au fost încălcate, au apărut miniștri noi, iar UDMR a fost lăsată pe dinafară. În opoziție, cresc și AUR, și USR.

13-15 iunie 1990. Morții, morți, și vinovații, liberi. Ion Iliescu e bine mersi.

E îndreptățită dezamăgirea unora față de noul Guvern – sunt în viitorul Cabinet oameni pe care nu-i recomandă nici pregătirea, nici experiența pentru funcții în puterea executivă, cu atât mai puțin la vârf

Marea miză a ucrainenilor nu e Estul, ci Sudul, atât timp cât Rusia ocupă practic tot țărmul Mării de Azov și – exceptând regiunea Odessei – pe cel al Mării Negre.

Următoarele săptămâni ne vor oferi răspunsuri la întrebările care ne frământă. Până acum, ucrainenii au dus cu succes un război împotriva unui adversar care dispune de resurse mult mai mari.

Ceea ce a reușit Trump a fost să polarizeze în asemenea măsură națiunea, încât o mare parte a populației să nu mai creadă în democrație. Este un moment de criză pentru democrația din Statele Unite.

Problema este mult mai serioasă decât o simplă demisie a unui demnitar și privește haosul care domnește în acest moment în finanțele publice.

Piața financiară globală a devenit absolut dependentă de bani gratis și a ajuns să funcționeze doar în această logică. Nicidecum în logica economiei reale în care piețele ar trebui să se oglindească.

Francisca Băltăceanu mi-a dezvăluit in vivo modestia savantului autentic, lipsit de fasoane demonstrative, și tot ea mi-a pus sub ochi delicatul exotism intelectual al unui catolicism românesc.

Gala UNITER, ajunsă la cea de-a XXXI-a ediție, a adus în Capitala Culturală europeană nu doar onorarea excelenței în teatru, ci și un spectacol plin de culoare în stilul glamour al anilor ’20-’30.

Ion Dragomir a fost un scriitor interbelic complet necunoscut astăzi, fiind autorul a trei volume interesante („Disperații”, „Înghițitorul de vipere” și „Viu din Spania”).

Arta scriitoricească a lui Lorenzo Marone – una care împrumută ritmuri, cadențe, trucuri de discurs cinematografic – e evidentă și admirabilă.

Mersul cu rost la teatru e ținta oricărui artist care crede în puterea scenei de a face spectatorul să-l urmeze. Și nu o poate atinge decât privind atent în jur.

Scriu despre aceste două filme fiindcă ambele pun în discuție ideea de libertate. Libertatea ca aspirație și libertatea ca acțiune individuală, responsabilă și intențională în favoarea societății.

200 de filme din 45 de ţări, 380 de proiecţii, peste 1.000 de invitaţi – sunt cifrele ediţiei  2023 a Festivalului Internațional de Film Transilvania.