Fragila afacere românească şi riscurile ei

Această promovare a afacerilor româneşti într-o categorie recomandată inves­ti­to­ri­lor a fost susţinută de reducerea numă­ru­lui de companii care au intrat în insol­venţă, de scăderea spectaculoasă a inci­den­telor de plată şi de creşterea numă­ru­lui de firme nou înfiinţate. Toate aceste fe­nomene arată că mediul de afaceri ro­mâ­neşti oferă oportunităţi de investiţii atât pentru companiile locale, cât şi pentru ce­le străine.

Firmele au devenit mai disciplinate când es­te vorba de onorarea plăţilor şi recurg mai rar la protecţia relativă a procedurilor de insolvenţă. Astfel, în primele nouă luni ale anului, aproximativ 6.000 de firme au in­trat în insolvenţă, cu 20% mai puţine de­cât în aceeaşi perioadă a anului an­te­ri­or, iar nivelul estimat pentru întreg anul 2016 este la minimumul ultimilor zece ani.

Scăderea numerică a insolvenţelor nu este o surpriză, deoarece tendinţa descres­că­toa­re se observa încă din anul 2014. To­tuși, anul 2016 este primul din perioada post-criză când impactul financiar pro­vo­cat de firmele insolvente este în scădere, acesta fiind cu 56% mai mic decât în ace­eaşi perioadă a anului anterior.

Aşadar, valoarea instrumentelor refuzate la plată în primele zece luni ale anului 2016 a fost de doar 2,9 miliarde de lei, cu 63% mai puţin decât nivelul înregistrat în anul anterior, respectiv 7,7 miliarde de lei. De altfel, acest nivel al refuzurilor de plată este similar cu cel înregistrat în ace­eaşi perioadă a anului 2008, respectiv îna­intea efectelor locale ale crizei financiare internaționale. Putem deci spera că afa­ce­rile româneşti au ieşit din criză, din aceas­tă perspectivă.

Numărul companiilor nou întregistrate în pri­mele nouă luni ale anului curent a cres­cut cu 18% în rândul SRL-urilor, iar ra­portul între companiile care își întrerup ac­tivitatea comparativ cu cele nou înre­gistrate scade la 1,5. Pentru comparaţie, reamintim că nivelul maxim de 2,6 a fost înregistrat în anul 2013. În acest punct, al retrospectivei anului 2016, putem observa că mediul de afaceri se regenerează prin creş­terea numărului de companii nou în­registrate.

Oportunitatea de investiţii

Totuşi, investiţiile au nevoie de bani, iar cre­ditele bancare sunt esenţiale pentru dez­voltarea afacerilor. În momentul de faţă, există foarte multă lichiditate în sec­torul bancar, nivelul dobânzilor practicate pen­tru creditele nou contractate fiind la un mi­nim istoric. Astfel, proiectele de in­ves­ti­ții se pot finanţa în cele mai bune con­diţii de cost în anul 2017. Nu este ne­vo­ie decât de idei de afaceri noi, de produse ino­va­toare şi de un oarecare apetit pentru risc.

Sănătate fragilă  

Deși România a fost cea mai stabilă ţară din regiune, comparativ cu statele plasate în clasa de risc B, acum ţara noastră înre­gis­trează cel mai fragil rating, A4, de­oa­rece mediul de afaceri are de înfruntat câ­teva provocări semnificative, de calibrul creş­terii dependenţei de creditul comer­cial, al polarizării firmelor cu venituri mari, al lipsei personalului calificat, al spi­ritului antreprenorial foarte scăzut şi al unui nivel înalt al birocraţiei şi corupţiei.

Dependenţa de parteneri

De la momentul impactului crizei finan­ciare pe plan local, companiile s-au finan­ţat din ce în ce mai mult între ele, folo­sind intens creditul comercial susţinut prin extinderea termenelor de plată. Ast­fel, soldul creanţelor tuturor companiilor din România s-a dublat în ultimii zece ani. Datoriile totale pe care le au firmele între ele pentru plata mărfurilor livrate sau a serviciilor prestate au crescut de la 168 miliarde de lei, cât erau 2007, până la 337 miliarde de lei în 2015. Interesant şi îngrijorător este faptul că aceste credite co­merciale sunt de aproape patru ori mai in­tense decât avansul creditului bancar, ca­re a înregistrat o creştere lină, de la 76 mi­liarde de lei în 2007 până la 104 mi­liarde de lei (2015). În acest context, du­ra­ta medie de colectare a creanţelor la ni­velul economiei aproape că s-a dublat, ur­când de la 60 zile, cât era în 2007, până la 114 zile în anul 2015. Provocările şi ris­cu­rile asociate acestui fenomen constau în creș­terea gradului de interdependenţă în­tre firme. Impactul negativ propagat între companii pe lanţul comercial prin efectul de contagiune este de două ori mai rapid comparativ cu viteza medie de propagare îna­inte de criza financiară, deoarece plă­ţi­le, dacă se fac, au o întârziere mare, nea­coperită, uneori, de linii de credit care să rezolve nevoile de bani ale firmelor.

Lipsesc profesioniştii şi îmbătrânim

Re­sursa umana calificată este relativ rară şi asta se poate observa, dacă ne amintim că foarte multe voci din mediul de afaceri sesizează din ce în ce mai mult lipsa acută de personal calificat pentru a acoperi ne­ce­sa­rul de angajare. Acest fenomen este ac­centuat de polarizarea demografică în rân­dul populaţiei, care înregistrează un efect vizibil de îmbătrânire în ultimii 25 de ani.

Spiritul antreprenorial e embrionar

În perioada de efervescenţă a economiei româneşti, imediat după aderarea la Uni­unea Europeană, mediul de afaceri româ­nesc afişa o medie de două SRL-uri nou în­registrate la fiecare companie care îşi în­trerupea activitatea. Impactul crizei finan­ciare pe plan local a fost masiv şi a inver­sat acest raport.

Astfel, în perioada 2009-2016, mediul de afaceri românesc rula în condiţiile în care, în timp ce este înre­gis­trat un SRL, alte 2,19 companii îşi între­rup activitatea. Con­form estimărilor Co­fa­ce, numărul com­pa­niilor care îşi vor în­trerupe activitatea pe par­cursul anului 2016 se va ridica la apro­ximativ 160.000, în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior, deşi numărul com­pa­nii­lor insolvente va scă­dea cu 23%. Astfel, nu­mărul SRL-uri­lor nou înregistrate în anul 2016 va creşte cu 15% comparativ cu anul anterior, la 74.000 de companii, dar acestea nu vor substitui decât 46% din com­paniile care ies din sistem.

Rezistența în timp a companiilor româ­nești este fragilă: jumătate din firmele nou înființate au o viață de 5-10 ani. Cea­laltă jumătate, a supraviețuitorilor, își con­tinuă activitatea cu bateriile stinse, iar afa­cerile sunt modeste. Astfel, aproape jumă­ta­te dintre supraviețuitori intră într-o hi­ber­nare prelungită și își îngheață activi­ta­tea timp de cinci ani de la momentul în­fiinţării, în timp ce 39% fac afaceri, dar au venituri mai mici de 100.000 de euro.

Jumătate din companiile nou înfiinţate şi 85% dintre „supravieţuitorii“ care rămân în piaţă mai mult de cinci ani nu au ni­ciun angajat, acolo administratorul „cen­trează şi dă cu capul“, cum s-ar spune, iar 20% au doar un singur angajat.

Cine sunt învingătorii, firmele care au ve­nituri ce depăşesc milionul de euro, după mai mult de cinci ani de activitate? Sunt pu­ţine firme care intră în acest club al mi­lionarilor, doar 2,5% dintre companiile în­fiinţate. Peste un sfert (27%) dintre fir­mele care trec de milion după cinci ani de activitate fac afaceri în comerţ cu ridicata şi distribuţie, 12% în construcţii, 9% în trans­porturi, 8% în comerţ cu amănuntul şi 6% în servicii prestate companiilor mari.

Birocraţie, corupţie şi legi imprevizibile

Îngrijorările privind sănătatea mediului de afaceri în viitor au rădăcini şi în percepţia unui nivel ridicat de birocrație şi corupție, la care se adaugă un cadru juridic instabil şi o politică fiscală care ar putea adânci deficitul bugetar.

Scăderea taxelor, cuplată cu majorarea chel­tuielilor sociale (salarii şi pensii) sunt fen­­omene care vor conduce la majorarea de­ficitului fiscal, estimat la 3,2% din pro­dusul intern brut pentru anul 2017. Adân­cirea deficitului fiscal pe durata de creş­tere economică nu face decât să limiteze capacitatea statului de a stimula economia pe parcursul unei posibile recesiuni, pe­rioadă în care se pot majora taxele pe fon­dul unei politici de austeritate. Această im­predictibilitate a cadrului fiscal în general, cuplată şi cu modificari legislative impor­tante realizate din scurt cresc gradul de in­certitudine şi descurajează investiţiile pe termen lung.