Cristian Campeanu

Singurul model economic care pare cel mai apropiat de ceea ce face guvernarea PSD este ceaușismul anilor ’80, în care bogăția și dezvoltarea economică existau numai în documentele partidului și în propaganda de la televizor.

Lui Dragnea trebuie să i se recunoască abilitatea de fi creat din nimic cel mai eficient mecanism de sifonare a banilor publici.

Conform Constituției, parlamentul nu este autoritate supremă și a i-o conferi (nici măcar prin vot, ci pe furiș, ca hoții, prin decizie CCR) este cel mai grav pas către instaurarea tiraniei.

Pentru a documenta existența așa -ziselor abuzuri, cele trei comisii recurg în mod sistematic la audierea unui grup masiv de oameni cu grave probleme penale, unii condamnați, alții inculpați, alții doar cercetați de una sau de ambele structuri speciale ale Parchetului, DNA și DIICOT.

Avem parte de o opoziție întoarsă către sine, care nu operează sub imperiul momentului, fiind decuplată de la urgența și prioritățile politice reale.

La mai puțin de un an de la câștigarea alegerilor, măsurile economice care au propulsat PSD spre cel mai bun scor obținut după 1990 cad una câte una.

De peste zece ani, rețeaua lui Dragnea a măturat totul în marșul ei de acaparare a țării și nu a întâmpinat practic nicio opoziție serioasă, nici măcar din interiorul PSD.

Iohannis are nevoie de aliați mai consistenți decât o opoziție fără nicio putere și decât societatea civilă.

În mai puțin de un an de când PSD a câștigat alegerile, Liviu Dragnea a reușit să își plaseze oamenii de încredere în poziții-cheie ajungând să controleze prin asociați, aghiotanți și interpuși cele mai importante instituții ale statului român.

În orbirea lor antijustiție, Dragnea și Tăriceanu sunt pe cale să renunțe la alianța puternică cu SUA și să pună politica externă a României la dispoziția Ungariei lui Orbán.

Dacă CCR dă curs sesizării guvernului privind dosarul Belina și „securizează“ guvernul de anchetele penale, România va trece pragul de la democrație la oligarhie.

În războiul împotriva DNA pe care l-a declanșat aproape din prima zi a guvernării, Liviu Dragnea a avut la dispoziție o armă redutabilă și oarecum secretă capabilă să facă mai multe pagube decât orice ordonanță de urgență, proiect de lege sau ministru de Justiție obedient: Curtea Constituțională.

Regimul Dragnea este regimul care ar fi fost instaurat în anul 2000 dacă Vadim Tudor devenea președinte. Un regim politic populist, autoritar, naționalist, profund corupt, violent antioccidental.

Presupunând că Dragnea și Tăriceanu nu vor reuși să ne scoată în viitorul apropiat din UE și să ne arunce în brațele primitoare ale rușilor, iar România va reuși în schimb cumva să-și salveze viitorul european, atunci alegerile legislative federale de duminică sunt la fel de importante pentru București cum sunt și pentru restul continentului.

Prin comisiile de anchetă, Dragnea folosește un instrument parlamentar neconstrâns de nicio regulă pentru a-și subordona puterea judecătorească.

Discursul lui Juncker a reprezentat o invitație istorică la ocuparea unui loc central în Europa în preajma centenarului marii Uniri. Este o ofertă unică și irepetabilă la prosperitate și stabilitate, dar PSD se va asigura că va fi respinsă în mod brutal.

Așa cum economia prosperă prin antreprenorii care rezistă presiunilor statului, așa cum justiția va supraviețui împotriva regimului prin procurori și judecători incoruptibili și independenți, școala va fi salvată de profesori competenți și integri care vor face educație împotriva abuzurilor sistemului.

Asistăm la derularea în umbră a unui proces deliberat de deposedare treptată a președintelui de puteri care sunt transferate tacit majorității politice. La capătul lui vom avea o cu totul altă așezare a raporturilor de putere în stat în care cea mai mare parte va reveni liderului majorității politice, Liviu Dragnea, în vreme ce rolul președintelui se va estompa până la îndeplinirea unei funcții decorative.

Modificarea legilor justiției pe care majoritatea PSD/ALDE dorește să o adopte va schimba în mod brutal, din temelii, arhitectura constituțională a României.

Propunerile de modificare a legilor Justiției prezentate de ministrul Tudorel Toader sunt scoase din cel mai urât coșmar privind restaurația dominației totale și masive a politicienilor, corupților și penalilor asupra sistemului de Justiție.

Modul cinic în care preşedintele Trump a convertit un eveniment în care o persoană a murit în urma confruntărilor politice în calcul electoral ar trebui să fie dovada falimentului moral al Casei Albe sub administrația sa.