Cristian Campeanu

Un eveniment politic neglijat de cea mai mare parte a mass-media are loc zilele acestea la Cluj, unde se desfășoară Congresul extraordinar al Uniunii Salvați România. La orice mare reuniune politică de partid de acest fel principalul eveniment este alegerea președintelui.

Dincolo de discursurile publice, Jean-Claude Juncker este, înainte de toate, omul înțelegerilor din umbră, al negocierilor duse „în încăperi întunecate și secrete” după cum el însuși mărturisea pe vremea când era președinte al Eurogrupului.

Misiunea viitorului președinte al PNL ales la congresul de pe 17 iunie va fi, înainte să redea măreția de odinioară a partidului și alte slogane bune pentru galerie, să îl scoată din starea de moarte clinică în care se află.

Cum se poate califica ce s-a întâmplat în Comisia Juridică a Senatului miercuri și joi când, mai întâi, a fost aprobată grațierea faptelor de corupție iar ulterior respinsă?

Politizarea cunoașterii este un prim pas către o societate de tip totalitar, un pas pe care puterea îl face în mod asumat și deliberat.

Marele rromân verde Liviu Dragnea are „rezerve serioase” față de vaccinarea obligatorie.

Cum a fost posibil ca un personaj atât de periculos să capete statut de privilegiat și să penetreze în această calitate aproape toate instituțiile de importanță strategică, cu efecte potențiale grave pentru securitatea națională a României, fiind recompensat pentru asta cu sume colosale de la buget?

Primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică din Franța are miză imediată, singura care contează cu adevărat cu ceva mai mult de o zi înainte de închiderea urnelor: Cine va ajunge în turul al doilea, programat pe 7 mai.

Majorările de salarii și pensii și introducerea impozitului pe venitul global nu pot duce decât la devalorizarea leului, la recursul la mașina de tipărit bani și, în final, la sărăcie generalizată.

Ce rol au jucat Liviu Dragnea, Victor Ponta și Traian Băsescu în întreaga poveste din jurul lui Ghiță, de la „dezvăluirile” acestuia până la fuga/prinderea lui?

Cum vinzi Rusia și interesele ei în țări care o privesc cu neîncredere? Recrutând mai întâi tot ce poți de la extreme și mutându-te încet, încet spre centrul politicii naționale. În România funcționează.

Un lucru la care am învățat să nu ne așteptăm niciodată în ceea ce îl privește pe președintele american este coerența mesajului.

Partidele nu sunt toate „aceeași mizerie“, dar nu pentru că opoziția oferă o alternativă curată, ci pentru că PSD excelează în mizerie ca nimeni altul.

Decizia de a candida a fost „mai mult destin decât o alegere personală” a mărturisit Elena Udrea în momentul în care s-a înscris în cursa electorală la prezidențialele din 2014.

Situația de fapt din România este exact cum a descris-o Gabriel Liiceanu în discursul de la Bruxelles, în pofida erorii pe care a comis-o, în vreme ce situația descrisă de Tudorel Toader a fost o minciună de la cap la coadă, deși nu a rostit nicio propoziție falsă. Cât despre Dragnea, mistificarea este a doua lui natură.

Discursul despre „Unitate” care înconjoară reuniunea de sâmbătă de la Roma a șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre pentru aniversarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator a ceea ce avea să devină ulterior Uniunea Europeană s-a acutizat în ultimele zile până la falset.

Puterea PSD/ALDE conține o menajerie de animale mai mult sau mai puțin politice extrem de periculoase pentru democrație, statul de drept, Justiție, pentru ordinea constituțională sau pentru economia națională.

Propaganda anti-DNA are dreptate într-un singur punct: Dacă se pierde și momentul actual pentru a forța revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și a procurorului general Augustin Lazăr, atunci „ne merităm soarta”.

Dragnea vrea să transforme România într-o democrație controlată ca în Rusia.

Marea știre a alegerilor legislative din Olanda de miercuri 15 martie nu este ascensiunea partidului populist condus de Geert Wilders, ci prăbușirea catastrofală a stângii tradiționale și efectele pe care le-ar putea avea la alegerile din Franța și, mai ales, din Germania.

Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie documentul intitulat Cartea Albă pentru Viitorul Europei, care prezintă sintetic cinci scenarii pentru evoluția UE până în 2025.