Alexandru Lazescu

Criticii interzicerii TikTok se tem că se deschide calea pentru măsuri similare pe plan intern; susținătorii inițiativei spun că aplicația oferă tinerei generații un drog digital „Made in China”.

Revolta față de o elită cu ale cărei valori nu se identifică explică de ce mulți americani intenționează să-l voteze pe Donald Trump.

Klaus Iohannis pare să se încadreze bine în grila de criterii pentru poziția de secretar NATO într-un moment extrem de complicat pentru Occident; e greu de spus dacă are și calitățile necesare.

Scandalul Gemini ilustrează felul în care algoritmi condiționați ideologic ar putea lua decizii cu impact major asupra vieții noastre curente, practic fără posibilitate de recurs.

Problema nu este interviul în sine, ci faptul că o parte semnificativă a electoratului american tinde să-l creadă mai degrabă pe Putin decât ceea ce spune administrația Biden.

Războaiele mondiale au avut ca punct inițial conflicte regionale, cum sunt cele din Ucraina și Gaza, nu a fost un mega-conflict global de la început.

Retorica de la show-ul anual de la Davos ilustrează perfect un fenomen descris de Thomas Sowell: „În ultimele trei decenii, Occidentul a renunțat la ceea ce mergea bine în favoarea a ceea ce suna bine”.

Va fi un an plin de riscuri și provocări majore; o listă scurtă ar trebui să includă situația explozivă din Orientul Mijlociu, alegerile din Taiwan și Statele Unite și soarta războiului din Ucraina.

Alegerile din America, marcate de o ruptură masivă între o mare parte a populației și elite, riscă să ducă la o situație în care câștigătorului să-i fie contestată vehement legitimitatea.

Politicile de diversitate, echitate, incluziune adoptate în multe universități din Occident riscă să afecteze sever competitivitatea acestuia în actuala bătălie geopolitică.

Soluțiile pentru problemele UE, excesul de reglementări, obsesiile climatice, pierderea cursei în materie de tehnologie în fața Americii și Chinei, nu vor veni cu siguranță de la birocrația bruxelleză.

Pe fondul crizei modelului economic german asistăm la o ascensiune a formațiunilor populiste de stânga și de dreapta, antiamericane, pro-rusești, foarte critice față de sprijinul oferit Ucrainei.

Reacția palidă a instituțiilor, universități, mass-media, structuri guvernamentale, față de manifestările ample de extremism islamic scot în evidență criza structurală din societățile occidentale.

În principal, stânga occidentală a promovat cu sprijin mediatic și din spațiul academic o narațiune complet distorsionată asupra conflictului dintre Israel și palestinieni.

Foarte serioasă este și chestiunea securității. Arma migrației a fost folosită în trecut din rațiuni geopolitice, pentru a destabiliza țările-gazdă.

Cu doar 10 ani în urmă, Vladimir Putin participa la reuniunile G8, iar în 2017 Moscova nu se opunea sancțiunilor aplicate de Consiliul de Securitate ONU regimului de la Pyongyang, din cauza programului său

Politicile radicale progresiste motivate prin lupta cu schimbările climatice sau promovarea „corectitudinii politice” vor avea un impact negativ sever asupra existenței noastre cotidiene.  

  În special este afectată economia germană, iar reverberațiile negative le vom simți cu toții.

Una dintre cauzele marilor tensiuni sociale din Europa este catastrofala politică imigraționistă practicată timp de decenii pe continent

Un diplomat din Singapore crede că secolul 21 va fi unul asiatic, cu China noul hegemon global; dar dacă criticile la adresa Vestului sunt corecte, viziunea sa asupra Chinei este una idilică.

Există destule reticențe și la Paris, și la Berlin față de perspectiva coagulării unui pol polono-ucrainean, cu sprijin american, care ar contesta supremația de facto a binomului franco-german în UE.